EU chief Ursula von der Leyen is set to outline how the 27-nation bloc plans to limit children's use of social media during a highly anticipated speech to the European Parliament next week.
Von der Leyen is weighing up social media restrictions on children under 13 -- which an expert panel has recommended -- or under 15, which France wants.
Her announcement will follow more than a year of pressure from many EU states including Denmark and Greece, and comes after Australia's world-leading ban in December 2025. Countries including Britain followed Canberra's example.
Social media critics have pointed to a rising body of evidence showing the negative effects of the platforms on children's mental and physical health.
Whatever the EU decides to do, the moves will be accompanied by the roll-out of an age-check system later this year to ensure the restrictions actually work.
But Brussels faces criticism from all sides over the plans: children's rights groups fear that social media limits will infringe on minors' freedoms, while digital rights groups raise concerns over age verification.
"To protect the fundamental rights of children, it is platforms that must be the focus of regulation, not children's access to online participation," Christian Cirhigiri of the Centre for Democracy and Technology (CDT) Europe said.
Civil society groups including children's rights activists worry about the consequences of limiting access, arguing it could deprive young people of social connections and resources that benefit their development.
Restrictions "would violate their rights to free expression and access to information, which are very essential rights covered even by the UN Charter" Cirhigiri told AFP.
Some 132 rights and mental health organisations and experts also oppose a blanket ban, and in a letter to von der Leyen shared with AFP, they urged the EU to force Big Tech to make platforms safer.
A potential ban has broad support among the 27 member states, but it is not unanimous.
"It is very hard to morally understand why access to information should be banned," Estonian digital minister Liisa-Ly Pakosta told AFP, arguing that "the platforms should change" instead.
The EU has already deployed its most potent legal weapon, an online content law called the Digital Services Act, to order Facebook, Instagram and TikTok this year to change their "addictive" design.
Simeon de Brouwer of digital rights group EDRi believes the core issue is not young people's online use per se -- but a failure to ensure the environment is made safe.
"The problem is that online spaces make young people easily accessible to predators, scammers, and others, and they can easily become addicted," he said.
Concerns over age checks
Australia's ban showed how teenagers could circumvent the ban through VPNs, or obfuscating their ages.
The EU hopes its age-check app will stop this -- with users able to verify their age with their passport, national ID, via reliable providers like a bank or in person at, for example, a post office.
Critics say such an app would endanger Europeans' privacy and would also restrict people's freedom online since all users will have to prove their age.
"We are concerned about the chilling effect that age verification will have on users' online speech," Cirhigiri told AFP, since some people might lack proper documentation, while others might be reluctant to provide their ID.
Brussels insists the "user-friendly" app preserves people's privacy as it only keeps information about a person's age and no details like names or birthdays.
The EU says the app would not share any data with digital platforms, and that the tools would only communicate to establish that a user is over a certain age.
The app is based on "zero knowledge proof", whereby a "yes" or "no" answer is given in a cryptographic way without providing any personal data.
Problems, however, appeared to be on show as soon as the EU launched the app's blueprint in April, with experts finding both privacy and security flaws.
Self-described security consultant Paul Moore demonstrated how he could "hack" it in "two minutes". In July he said on X he was able to bypass the app again.
Platforms do not have to use the EU's age verification app but it is seen as the benchmark and if not, they will have to use an alternative that satisfies Brussels.
By Raziye Akkoc and Frederic Pouchot
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, urmează să prezinte modul în care blocul celor 27 de state membre intenționează să limiteze utilizarea rețelelor sociale de către copii, în cadrul unui discurs foarte așteptat pe care îl va ține săptămâna viitoare în fața Parlamentului European.
Von der Leyen analizează posibilitatea impunerii unor restricții privind rețelele sociale pentru copiii sub 13 ani – așa cum a recomandat un grup de experți – sau sub 15 ani, așa cum dorește Franța.
Anunțul său vine după mai bine de un an de presiuni din partea mai multor state membre ale UE, printre care Danemarca și Grecia, și are loc în urma interdicției impuse de Australia în decembrie 2025, o măsură care a deschis calea la nivel mondial. Țări precum Marea Britanie au urmat exemplul Canberrei.
Criticii rețelelor sociale au subliniat existența unui număr tot mai mare de dovezi care arată efectele negative ale acestor platforme asupra sănătății mentale și fizice a copiilor.
Indiferent de decizia UE, aceste măsuri vor fi însoțite de implementarea, în cursul acestui an, a unui sistem de verificare a vârstei, pentru a asigura că restricțiile funcționează efectiv.
Bruxellesul se confruntă însă cu critici din toate părțile cu privire la aceste planuri: grupurile care militează pentru drepturile copiilor se tem că limitările impuse rețelelor sociale vor încălca libertățile minorilor, în timp ce grupurile care militează pentru drepturile digitale își exprimă îngrijorarea cu privire la verificarea vârstei.
„Pentru a proteja drepturile fundamentale ale copiilor, reglementarea trebuie să se concentreze asupra platformelor, nu asupra accesului copiilor la participarea online”, a declarat Christian Cirhigiri de la Centrul pentru Democrație și Tehnologie (CDT) Europa.
Grupurile societății civile, inclusiv activiștii pentru drepturile copiilor, sunt îngrijorați de consecințele limitării accesului, susținând că aceasta ar putea priva tinerii de legăturile sociale și de resursele care le favorizează dezvoltarea.
Restricțiile „ar încălca drepturile lor la libera exprimare și la accesul la informații, care sunt drepturi esențiale prevăzute chiar și de Carta ONU”, a declarat Cirhigiri pentru AFP.
Aproximativ 132 de organizații și experți din domeniul drepturilor omului și al sănătății mintale se opun, de asemenea, unei interdicții generale și, într-o scrisoare adresată dnei von der Leyen și transmisă agenției AFP, au îndemnat UE să oblige marile companii din sectorul tehnologic să sporească siguranța platformelor.
O eventuală interdicție se bucură de un sprijin larg în rândul celor 27 de state membre, dar nu este unanimă.
„Este foarte greu de înțeles din punct de vedere moral de ce ar trebui interzis accesul la informații”, a declarat pentru AFP Liisa-Ly Pakosta, ministrul estonian al digitalizării, susținând că, în schimb, „platformele ar trebui să se schimbe”.
UE a folosit deja cea mai puternică armă juridică de care dispune, o lege privind conținutul online numită „Actul privind serviciile digitale”, pentru a le impune în acest an companiilor Facebook, Instagram și TikTok să-și modifice designul „care creează dependență”.
Simeon de Brouwer, din cadrul grupului pentru drepturile digitale EDRi, consideră că problema principală nu este utilizarea internetului de către tineri în sine, ci eșecul de a asigura un mediu sigur.
„Problema este că spațiile online fac ca tinerii să fie ușor accesibili pentru prădători, escroci și alții, iar aceștia pot deveni ușor dependenți”, a spus el.
Preocupări legate de verificarea vârstei
Interdicția din Australia a arătat cum adolescenții pot eluda restricția prin utilizarea rețelelor VPN sau prin ascunderea vârstei.
UE speră că aplicația sa de verificare a vârstei va pune capăt acestei situații – utilizatorii putând să-și verifice vârsta cu pașaportul, cartea de identitate națională, prin intermediul unor furnizori de încredere, cum ar fi o bancă, sau personal, de exemplu, la un oficiu poștal.
Criticii susțin că o astfel de aplicație ar pune în pericol viața privată a europenilor și ar restricționa, de asemenea, libertatea online a oamenilor, întrucât toți utilizatorii vor trebui să-și dovedească vârsta.
„Suntem îngrijorați de efectul descurajator pe care verificarea vârstei îl va avea asupra libertății de exprimare online a utilizatorilor”, a declarat Cirhigiri pentru AFP, întrucât unele persoane ar putea să nu dispună de documentele necesare, în timp ce altele ar putea fi reticente în a-și prezenta actul de identitate.
Bruxelles insistă că aplicația „ușor de utilizat” protejează viața privată a persoanelor, deoarece păstrează doar informații despre vârsta unei persoane și nu detalii precum numele sau data nașterii.
UE afirmă că aplicația nu va partaja nicio informație cu platformele digitale și că instrumentele vor comunica doar pentru a stabili dacă un utilizator a împlinit o anumită vârstă.
Aplicația se bazează pe „dovada fără cunoaștere”, prin care se oferă un răspuns „da” sau „nu” într-un mod criptografic, fără a furniza date personale.
Cu toate acestea, problemele au ieșit la iveală imediat ce UE a lansat proiectul aplicației în aprilie, experții identificând atât vulnerabilități legate de confidențialitate, cât și de securitate.
Paul Moore, care se autodescrie drept consultant în securitate, a demonstrat cum a reușit să o „spargă” în „două minute”. În iulie, el a declarat pe X că a reușit din nou să o ocolească.
Platformele nu sunt obligate să utilizeze aplicația UE de verificare a vârstei, dar aceasta este considerată standardul de referință și, în caz contrar, vor trebui să utilizeze o alternativă care să satisfacă cerințele Bruxelles-ului.
De Raziye Akkoc și Frederic Pouchot
