European governments say Moscow is stepping up a campaign of sabotage and interference against Ukraine's backers as the Kremlin's troops struggle on the front line there, more than four years after their February 2022 invasion.
After high-profile incidents such as an armed drone found at a German airport, European Commission chief Ursula von der Leyen earlier this month pitched establishing a new "emergency security protocol" to deal with the rising threat.
Von der Leyen said the mechanism -- similar to NATO's Article Four -- would allow any European Union country to convene urgent talks in case of crisis to help find consensus on responding to incidents in the grey zone below open aggression.
"Today was a very initial discussion, which means that we take this forward," EU foreign affairs chief Kaja Kallas said.
She said there was a clear desire among EU countries to avoid any overlap or competition with NATO and that the new European protocol should be more focused on action than talking.
"Article Four in NATO is just consultations. It's not any kind of action plan," she said.
"So the emergency protocol is rather which tools can be used at the moment of aggression that is not armed aggression, that is under the threshold of Article Five. What member states could do."
EU ministers broadly welcomed the push to step up the bloc's response as they grapple for ways to combat what they see as the menace from Moscow.
"We need to be able to not just respond when incidents happen, but also pre-empt possible escalations -- work with member states, work with each other, to make sure that we have a strong response in place should something happen," said Irish foreign minister Helen McEntee, whose country is one of only four in the EU not in NATO.
"There's still a bit of work to do to work through what that might look like -- but certainly, there's a willingness from member states."
A senior EU official said that Brussels can already put "quite a lot on the table" to help countries respond to hybrid incidents if needed.
That includes dispatching expert teams to help advise on how to bolster security, and increasing funding.
"Each country has to do their own measures to counter hybrid measures, but the European Union and NATO also have to do much more bigger measures, stronger coordination to counter these hybrid actions," said Finnish defence minister Antti Hakkanen.
EU officials have said that they intend to come up with more fleshed out proposals in a new security strategy document they hope to release next month.
Meanwhile, the EU imposed on Monday new sanctions on Russian institutions and officials responsible for the deportation of Ukrainian children and for barring an opposition party from running in a recent vote.
European Union member states slapped restrictive measures on 27 individuals and entities they said played a role in the forcible transfer of Ukrainian children to Russia as well as their "forced assimilation" and "militarised education".
Since Russia invaded Ukraine in February 2022, Moscow has been accused of forcibly transferring around 20,000 children from parts of Ukraine seized by its army.
The sanctions targeted, among others, the Moscow City Tourism Committee and two Russian companies operating in children's recreation.
The European Council representing EU nations said they "engaged in organising activities focused on Russian history, war commemorations and military-patriotic education".
The measures also hit sports centres in Russia and a state-run children's camp in North Korea, where Brussels said Ukrainian children were taken to promote pro-Russian narratives.
The International Criminal Court in The Hague issued an arrest warrant for Russian President Vladimir Putin in 2023 over the abduction of Ukrainian children.
The EU's 27 countries also sanctioned prosecutors and judges, including three of Russia's supreme court justices, involved in barring the anti-war Yabloko party from tightly controlled parliamentary elections this month.
The measures include asset freezes and travel bans.
Guvernele europene afirmă că Moscova intensifică o campanie de sabotaj și ingerință împotriva susținătorilor Ucrainei, în timp ce trupele Kremlinului se confruntă cu dificultăți pe linia frontului de acolo, la mai bine de patru ani de la invazia din februarie 2022.
În urma unor incidente de mare amploare, precum descoperirea unei drone înarmate pe un aeroport german, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus la începutul acestei luni instituirea unui nou „protocol de securitate de urgență” pentru a face față amenințării crescânde.
Von der Leyen a declarat că acest mecanism — similar cu articolul 4 din Tratatul NATO — ar permite oricărei țări din Uniunea Europeană să convoace discuții urgente în caz de criză, pentru a ajuta la găsirea unui consens privind răspunsul la incidentele din „zona gri”, situate sub pragul agresiunii deschise.
„Astăzi a avut loc o discuție preliminară, ceea ce înseamnă că vom continua pe această cale”, a declarat șefa afacerilor externe a UE, Kaja Kallas.
Ea a menționat că există o dorință clară în rândul țărilor UE de a evita orice suprapunere sau concurență cu NATO și că noul protocol european ar trebui să se concentreze mai mult pe acțiune decât pe discuții.
„Articolul 4 din NATO se referă doar la consultări. Nu este un plan de acțiune”, a spus ea.
„Așadar, protocolul de urgență se referă mai degrabă la instrumentele care pot fi utilizate în momentul unei agresiuni care nu este o agresiune armată, adică se situează sub pragul prevăzut de articolul 5. La ce ar putea recurge statele membre.”
Miniștrii UE au salutat în general eforturile de intensificare a răspunsului blocului, în timp ce aceștia caută modalități de a combate ceea ce consideră a fi amenințarea din partea Moscovei.
„Trebuie să fim capabili nu doar să reacționăm atunci când au loc incidente, ci și să prevenim posibile escaladări – să colaborăm cu statele membre, să colaborăm între noi, pentru a ne asigura că dispunem de un răspuns ferm în cazul în care se întâmplă ceva”, a declarat ministrul irlandez de externe, Helen McEntee, a cărei țară este una dintre cele doar patru state din UE care nu fac parte din NATO.
„Mai este încă ceva de lucru pentru a stabili cum ar putea arăta acest răspuns – dar, cu siguranță, există o voință din partea statelor membre.”
Un înalt funcționar al UE a afirmat că Bruxellesul poate deja „pune destul de multe pe masă” pentru a ajuta țările să răspundă la incidente hibride, dacă este necesar.
Acest lucru include trimiterea de echipe de experți care să ofere consultanță cu privire la modalitățile de consolidare a securității, precum și creșterea finanțării.
„Fiecare țară trebuie să ia propriile măsuri pentru a contracara acțiunile hibride, dar Uniunea Europeană și NATO trebuie, de asemenea, să ia măsuri mult mai ample și să asigure o coordonare mai strânsă pentru a contracara aceste acțiuni hibride”, a declarat ministrul finlandez al apărării, Antti Hakkanen.
Oficialii UE au declarat că intenționează să prezinte propuneri mai detaliate într-un nou document de strategie de securitate pe care speră să îl publice luna viitoare.
Între timp, luni, UE a impus noi sancțiuni împotriva instituțiilor și oficialilor ruși responsabili de deportarea copiilor ucraineni și de interzicerea participării unui partid de opoziție la alegerile recente.
Statele membre ale Uniunii Europene au impus măsuri restrictive împotriva a 27 de persoane și entități despre care au afirmat că au jucat un rol în transferul forțat al copiilor ucraineni în Rusia, precum și în „asimilarea forțată” și „educația militarizată” a acestora.
De când Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022, Moscova a fost acuzată că a transferat cu forța aproximativ 20.000 de copii din zonele Ucrainei ocupate de armata sa.
Sancțiunile au vizat, printre altele, Comitetul pentru Turism al orașului Moscova și două companii ruse care activează în domeniul recreerii copiilor.
Consiliul European, care reprezintă statele membre ale UE, a declarat că acestea „s-au implicat în organizarea de activități axate pe istoria Rusiei, comemorări de război și educație militar-patriotică”.
Măsurile au vizat, de asemenea, centre sportive din Rusia și o tabără de copii administrată de stat din Coreea de Nord, unde, potrivit Bruxelles-ului, au fost duși copii ucraineni pentru a promova narațiuni pro-ruse.
Curtea Penală Internațională de la Haga a emis un mandat de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin în 2023 pentru răpirea copiilor ucraineni.
Cele 27 de țări ale UE au sancționat, de asemenea, procurori și judecători, inclusiv trei judecători ai Curții Supreme a Rusiei, implicați în interzicerea participării partidului anti-război „Yabloko” la alegerile parlamentare strict controlate din această lună.
Măsurile includ înghețarea activelor și interdicții de călătorie.
