Angajamentul privind combustibilii fosili din acordul UE-Trump stârnește temeri legate de climă

UE promite achiziții colosale de combustibili fosili din SUA în cadrul acordului comercial încheiat cu președintele Donald Trump, ceea ce ridică îngrijorări cu privire la lupta blocului împotriva schimbărilor climatice, în cazul în care aceste promisiuni gigantice se vor concretiza.

Translate

spinner.loading

spinner.loading

Bruxelles l'assure, ce montant massif n'a pas simplement été affiché pour contenter le milliardaire américain. L'Union européenne dit avoir "évalué" ses besoins, au moment où elle compte renoncer à toutes ses importations d'énergie russe d'ici fin 2027, en raison de la guerre en Ukraine.

Mais le calcul est sujet à caution. Car ce n'est pas l'UE qui achète cette énergie, mais des entreprises privées. Tout dépendra de leurs carnets de commandes et il faudra des "infrastructures" face à une telle hausse des approvisionnements, convient un fonctionnaire de la Commission européenne.

Durant trois ans, l'Europe table sur des achats d'énergie américaine - surtout du pétrole et du gaz - de 250 milliards de dollars chaque année, plus de trois fois supérieur aux importations actuelles en provenance des Etats-Unis (environ 70 milliards de dollars en 2024).

Cela représenterait plus de la moitié de tout ce que l'UE a dépensé pour importer de l'énergie en 2024 - 375,9 milliards d'euros soit environ 435,5 milliards USD - selon Eurostat.

Si bien que plusieurs spécialistes jugent l'objectif irréaliste, tant du côté de l'offre que de la demande.

Car trois ans ne suffiraient pas aux Etats-Unis pour développer de telles capacités d'exportation, estime Simone Tagliapietra, analyste au centre de réflexion européen Bruegel.

Et côté demande, ce "sont les dynamiques du marché qui déterminent les choix des entreprises énergétiques" et pas des annonces de la Commission européenne, rappelle cet expert, alors que les importations ont baissé en 2024.

"La demande de gaz en Europe est en baisse", et le marché "peu susceptible d'absorber les volumes excédentaires", affirme aussi Ana Maria Jaller-Makarewicz, de l'institut IEEFA (Institute for Energy Economics and Financial Analysis).

"Soumission"

Une bonne partie des milliards promis aux Etats-Unis serait consacrée au gaz naturel liquéfié (GNL) transporté par navire, déchargé dans des ports, regazéifié puis injecté dans le réseau européen.

Les Etats-Unis représentent environ la moitié du GNL importé dans l'Union européenne actuellement, devant la Russie (20% des importations), à qui Bruxelles veut couper le robinet.

Des défenseurs de l'environnement redoutent une arrivée massive de GNL américain, en partie produit à partir du procédé controversé de la fracturation hydraulique.

Ils pointent la contradiction avec les ambitions climatiques de l'UE, qui prévoit de réduire sa dépendance aux combustibles fossiles.

"La Commission risque de remplacer une dépendance désastreuse par une autre - débrancher le gaz de Poutine et brancher celui de Trump", fulminait l'ONG Greenpeace dès le mois de mai.

François Gemenne, chercheur belge en politique du climat et coauteur du 6e rapport du Giec, dénonce une "soumission à la politique fossile de Donald Trump", qui a profité du rendez-vous dimanche avec la présidente de la Commission, Ursula von der Leyen, pour s'en prendre comme il le fait souvent aux éoliennes.

Le "deal" conclu avec Trump "met en péril" les "objectifs de décarbonation" de l'UE, abonde Aymeric Kouam, chez Strategic Perspectives, un autre centre de réflexion sur la transition énergétique.

Selon lui, cela "compromet la stratégie de sécurité énergétique" de l'Europe "qui repose sur la diversification des approvisionnements, le développement des renouvelables et l'amélioration de l'efficacité énergétique".

La Commission rétorque que les importations ne concernent que les trois ans à venir pour pallier la fin du gaz russe. "Cela ne contredit en aucun cas nos objectifs climatiques" de long terme, a assuré une porte-parole.

Bruxelles indique aussi que l'enveloppe pourrait comprendre des commandes de "réacteurs nucléaires", probablement des SMR, des petits réacteurs modulaires.

Cet accord intervient alors que l'Union européenne débat de sa trajectoire climatique pour 2040.

La Commission a récemment proposé de maintenir son objectif de réduction de 90% des émissions de gaz à effet de serre en 2040 par rapport à 1990, mais en introduisant des "flexibilités" dans le mode de calcul, pour tenter de rallier les Etats les plus réticents.

Par Adrien DE CALAN

Bruxelles-ul insistă asupra faptului că cele 750 de miliarde de dolari nu au fost alocate doar pentru a face pe plac miliardarului american. Uniunea Europeană afirmă că și-a "evaluat" nevoile astfel încât să renunțe la importurile de energie rusească până la sfârșitul anului 2027.

Dar calculul este discutabil. Nu UE este cea care cumpără această energie, ci companiile private. Totul va depinde de comenzile ale acestora și vor fi necesare "infrastructuri" pentru a face față unei astfel de creșteri a livrărilor, recunoaște un oficial al Comisiei Europene.

În următorii trei ani, Europa se așteaptă să cumpere în fiecare an energie americană - în principal petrol și gaze - în valoare de 250 de miliarde de dolari, de peste trei ori mai mult decât importă în prezent din Statele Unite (aproximativ 70 de miliarde de dolari în 2024).

Aceasta ar reprezenta mai mult de jumătate din tot ceea ce UE a cheltuit pentru importul de energie în 2024, respectiv  375,9 miliarde de euro sau aproximativ 435,5 miliarde de dolari - potrivit Eurostat.

Atât de mult încât mai mulți specialiști consideră obiectivul nerealist, atât pe partea de ofertă, cât și pe partea de cerere.

Simone Tagliapietra, analist la think-tank-ul european Bruegel, consideră că Statelor Unite le-ar trebui mai puțin de trei ani pentru a dezvolta o astfel de capacitate de export.

Iar pe partea cererii, "dinamica pieței este cea care determină alegerile făcute de companiile energetice" și nu anunțurile Comisiei Europene, subliniază acest expert, având în vedere că importurile au scăzut în 2024.

Ana Maria Jaller-Makarewicz, de la Institute for Energy Economics and Financial Analysis (IEEFA), subliniază, de asemenea, că "cererea de gaze în Europa este în scădere" și că piața este "puțin probabil să absoarbă volumele excedentare".

”Supunere”

O mare parte dintre miliardele promise Statelor Unite ar fi destinate gazului natural lichefiat (GNL) transportat pe nave, descărcat în porturi, regazificat și apoi injectat în rețeaua europeană.

Cantitatea de GNL venită din Statele Unite reprezintă, însă, aproximativ jumătate din importatul Uniunii Europeană. Urmează  Rusiei, cu 20% dintre importuri, dar este o relație comercială pe care Bruxelles-ul dorește să o întrerupă.

Ecologiștii se tem acum de un aflux masiv de GNL american,  produs, în mare parte, prin intermediul controversatului proces de fracturare hidraulică. Ei subliniază contradicția cu ambițiile și direcțiile UE în materie de climă, care includ reducerea dependenței de combustibilii fosili.

"Comisia este în pericol să înlocuiască o dependență dezastruoasă cu alta - deconectând gazul lui Putin și conectându-l pe cel al lui Trump", au afirmat reprezentanții ONG-ul Greenpeace în luna mai.

François Gemenne, cercetător belgian în domeniul politicilor climatice și co-autor al celui de-al șaselea raport IPCC, a condamnat "supunerea UE față de politica lui Donald Trump privind combustibilii fosili" și a profitat de întâlnirea de duminică cu președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, pentru a ataca turbinele eoliene, așa cum o face adesea.

Aymeric Kouam de la Strategic Perspectives, un alt think-tank dedicat tranziției energetice, susține că "acordul" încheiat cu Trump "pune în pericol" "obiectivele de decarbonizare" ale UE. În opinia sa, acest lucru "compromite strategia de securitate energetică a Europei", "care se bazează pe diversificarea aprovizionării, dezvoltarea energiei regenerabile și îmbunătățirea eficienței energetice".

În replică, Comisia susține că importurile sunt doar pentru următorii trei ani, pentru a compensa sfârșitul aprovizionării cu gaz rusesc. "Acest lucru nu contrazice în niciun fel obiectivele noastre climatice pe termen lung", a declarat o purtătoare de cuvânt. Bruxelles-ul a mai indicat că pachetul ar putea include comenzi pentru "reactoare nucleare", probabil SMR-uri (reactoare modulare mici).

Acest acord vine într-un moment în care Uniunea Europeană dezbate traiectoria sa climatică pentru 2040.

Comisia a propus recent menținerea obiectivului de reducere cu 90% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2040 față de 1990. Însă, a introdus și o serie de "flexibilități" în metoda de calcul în încercarea de a convinge statele membre cele mai reticente.

De Adrien DE CALAN