Slabe perspective de pace între Rusia și Ucraina – și iată de ce
Rusia și Ucraina vor relua începând de astăzi negocierile privind un armistițiu la Istanbul. Între timp, la o reuniune de miercuri la Berlin, cancelarul german Friedrich Merz l-a asigurat pe Volodimir Zelenski de sprijinul Germaniei. Dar care sunt șansele ca părțile să se apropie, măcar, de pace?
Nu trebuie să ne facem prea mari speranțe.
Este puțin probabil ca discuțiile să producă progrese semnificative către o pace durabilă în Ucraina.
În primul rând, deoarece Kremlinul pune pe masă o serie de precondiții maximale pentru a discuta orice armistițiu.
Ucraina ar trebui să cedeze teritoriile deja cucerite militar de Rusia. Mai mult, Kievul ar urma să renunțe și la părți din provincii pe care acum le controlează, dar care sunt revendicate de Moscova.
O altă pretenție vizează crearea unei vaste zone tampon, demilitarizate, bineînțeles, în interiorul Ucrainei. Kremlinul mai vrea ca Occidentul să înceteze sprijinul militar pentru țara invadată, iar Kievul să renunțe la noi încorporări de trupe.
Mai mult: NATO ar trebui să dea garanții că nu va primi în organizație atât Ucraina, cât și Republica Moldova. O condiție pe care trimisul special al administrației Trump pentru dosarul ruso-ucrainean, Keith Kellog o consideră rezonabilă. Ceea ce complică și mai mult cadrul discuțiilor.
Kremlinul trebuie judecat după fapte nu după declarații
Potrivit comentatorului ziarului italian la Stampa, aceste acțiuni fac parte dintr-o tactică mai amplă de război hibrid menită să deruteze Occidentul, să submineze sprijinul pentru Ucraina, concentrându-se în același timp pe capturarea unei părți mai mari din teritoriul Ucrainei. Este esențial să judecăm Kremlinul după acțiunile sale, nu după declarații, notează ziarul.
Iar faptele, pe teren, arată că, în timp ce propune discuții de pace, Kremlinul se pregătește pentru o nouă ofensivă în Ucraina pentru a-și consolida și mai mult câștigurile teritoriale.
De partea sa, comentatorul ziarului Kyiv Post consideră că nu este deloc surprinzător faptul că poziția Rusiei înaintea discuțiilor de la Istanbul a fost semnalată de Vasili Nebenzia, reprezentantul permanent al Federației Ruse la ONU.
Acesta a insistat asupra încetării ajutorului militar către Ucraina și a opririi mobilizării Ucrainei ca precondiții pentru discuțiile de pace. De asemenea, el a reiterat că Kremlinul exclude inițiativele de menținere a păcii ale Occidentului. Iar Rusia își va intensifica acțiunile militare în Ucraina atât timp cât va fi necesar, conchide comentatorul de la Kiev.
Rusia urmărește, de fapt, două direcții în jocul ei de la Istanbul. Prima: slăbirea pe cât posibil a Ucrainei.
A doua: punerea Kievului în postura părții care, chipurile, nu acceptă pacea. Și astfel, îndreptarea presiunii Casei Albe către președintele Zelenski.
În ultimele zile, președintele Trump și-a înăsprit tonul la adresa omologului său Vladimir Putin ca urmare noii ofensive aeriene rusești împotriva Ucrainei.
Liderul de la Casa Albă a dat Kremlinului un termen de două săptămâni pentru a se ajunge la un armistițiu. Altfel, ar urma sancțiuni masive. Doar că este pentru a patra oară în ultimele luni când Donald Trump dă un asemenea termen fără să se fi întâmplat nimic.