The main reason is soaring deficits and the resulting debt piles, which are fuelling doubts among investors that countries will get their financial houses in order.
And stubbornly high inflation in Europe and the US has accelerated further as the Middle East war pushes up energy prices, which may require central banks to raise interest rates.
- Where are rates now? -
Yields on government-issued debt rise when investors demand higher interest rates to buy or hold bonds.
US Treasury bonds have long been considered among the safest investments available, allowing Washington to borrow money from around the world at favourable rates.
But the yield on 30-year Treasuries, a gauge of long-term confidence in the economy, hit 5.34 percent in mid-August, the highest since 2007, before the global financial crisis.
It has since fallen back to around 5.17 percent.
The trend is similar in Europe, where the benchmark 10-year German bund is yielding around 3.22 percent, a level not seen since 2011.
In France, where the government is struggling to make spending cuts ahead of next year's presidential election, the 10-year OAT stands at 4.05 percent, the highest since 2008 and well above the 3.5-percent yield at the beginning of the year.
Even in Japan, which for years had yields close to zero as the government grappled with deflation, the 10-year yield has jumped to nearly 2.9 percent from just 2.1 percent in February.
- Why are they rising? -
Government spending in several major economies has soared, and investors have little faith that governments will take tough steps to control their budgets.
"Since the major financial crisis of 2008-2009, public debt has kept growing around the world," said Frederik Ducrozet, head of macroeconomic research at the Swiss bank Pictet.
And "since the Covid pandemic, the start of the Iran war, and the trade wars, we've had a series of shocks" that have required massive spending to withstand, he said.
Charlotte de Montpellier, an economist at ING, noted that even "countries that usually know how to tighten their belts, like Germany, are seeing their deficits climb as well".
And since governments have to issue ever more bonds to finance those deficits, "they are competing among themselves to attract capital", she said.
That means they have to offer higher interest rates to borrow -- with the yields on bonds already on the market effectively telling them how high they will go.
- What's the price to pay? -
Governments are also now competing for cash with technology companies that are borrowing massively to fuel the artificial intelligence boom.
The situation is especially alarming in the United States, where government debt topped $40 trillion for the first time this month.
That is double the total debt from just 10 years ago, and servicing costs have ballooned as a result -- money that could otherwise be spent on health care or defence or education.
Last year the interest outlays for Washington hit a whopping $970 billion, up from $350 billion in 2021.
All this comes at a time when bond investors are unsure what the new head of the Federal Reserve, Kevin Warsh, is going to do about inflation running at 3.7 percent -- nearly double the Fed's two-percent target.
"One of the reasons for this increase in yields... is the uncertainty about US monetary policy," de Montpellier said.
"Since Warsh's arrival, he wants to communicate less, he's been a bit vague," she said, referring to his reluctance to give guidance on future Fed rate moves.
"But we know that what happens in the US is going to have a very strong impact on bond markets and interest rates in general," she said.
For everyday consumers, rising bond yields translates directly into higher borrowing costs, whether for mortgages or car loans.
Companies also find themselves having to pay more if they want credit to invest, potentially weighing on economic activity overall.
"So you have fewer home purchases, fewer business financing projects, and in the end the economy slows -- so it's clearly not good news," de Montpellier said.
Motivul principal îl constituie deficitele în creștere vertiginoasă și datoriile uriașe care decurg din acestea, ceea ce alimentează îndoielile investitorilor cu privire la capacitatea țărilor de a-și pune în ordine finanțele.
Iar inflația persistent ridicată din Europa și SUA s-a accelerat și mai mult pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, care determină creșterea prețurilor la energie, ceea ce ar putea obliga băncile centrale să majoreze ratele dobânzilor.
- La ce nivel se află ratele în prezent? -
Randamentele titlurilor de datorie emise de stat cresc atunci când investitorii solicită rate ale dobânzii mai mari pentru a cumpăra sau a deține obligațiuni.
Obligațiunile Trezoreriei SUA au fost considerate mult timp printre cele mai sigure investiții disponibile, permițând Washingtonului să împrumute bani din întreaga lume la rate favorabile.
Însă randamentul obligațiunilor de stat pe 30 de ani, un indicator al încrederii pe termen lung în economie, a atins 5,34% la jumătatea lunii august, cel mai ridicat nivel din 2007, înainte de criza financiară globală.
De atunci, acesta a scăzut din nou la aproximativ 5,17%.
Tendința este similară în Europa, unde randamentul obligațiunilor germane de referință pe 10 ani se situează în jurul valorii de 3,22%, un nivel nemaiîntâlnit din 2011.
În Franța, unde guvernul se străduiește să realizeze reduceri de cheltuieli în perspectiva alegerilor prezidențiale de anul viitor, randamentul OAT pe 10 ani se situează la 4,05%, cel mai ridicat nivel din 2008 și cu mult peste randamentul de 3,5% înregistrat la începutul anului.
Chiar și în Japonia, unde, timp de ani de zile, randamentele s-au situat aproape de zero pe fondul eforturilor guvernului de a combate deflația, randamentul obligațiunilor pe 10 ani a crescut brusc la aproape 2,9%, de la doar 2,1% în februarie.
- De ce cresc aceste randamente? -
Cheltuielile publice din mai multe economii majore au crescut vertiginos, iar investitorii au puțină încredere că guvernele vor lua măsuri dure pentru a-și controla bugetele.
„De la marea criză financiară din 2008-2009, datoria publică a continuat să crească la nivel mondial”, a declarat Frederik Ducrozet, directorul departamentului de cercetare macroeconomică al băncii elvețiene Pictet.
Și „de la pandemia de Covid, începutul războiului din Iran și războaiele comerciale, am avut o serie de șocuri” care au necesitat cheltuieli masive pentru a le face față, a adăugat el.
Charlotte de Montpellier, economist la ING, a remarcat că chiar și „țările care, de obicei, știu să strângă cureaua, precum Germania, înregistrează, la rândul lor, o creștere a deficitului”.
Iar întrucât guvernele trebuie să emită tot mai multe obligațiuni pentru a finanța aceste deficite, „acestea concurează între ele pentru a atrage capital”, a spus ea.
Asta înseamnă că trebuie să ofere rate ale dobânzii mai mari pentru a împrumuta — randamentele obligațiunilor aflate deja pe piață indicându-le, practic, cât de mult vor crește acestea.
- Care este prețul de plătit? -
Guvernele concurează acum pentru lichidități și cu companiile din domeniul tehnologiei, care împrumută masiv pentru a alimenta boom-ul inteligenței artificiale.
Situația este deosebit de alarmantă în Statele Unite, unde datoria publică a depășit pentru prima dată în această lună pragul de 40 de trilioane de dolari.
Aceasta reprezintă dublul datoriei totale de acum doar 10 ani, iar costurile de serviciu al datoriei au crescut vertiginos ca urmare — bani care altfel ar fi putut fi cheltuiți pentru sănătate, apărare sau educație.
Anul trecut, cheltuielile cu dobânzile ale guvernului federal au atins suma colosală de 970 de miliarde de dolari, în creștere față de 350 de miliarde de dolari în 2021.
Toate acestea au loc într-un moment în care investitorii în obligațiuni nu sunt siguri ce măsuri va lua noul șef al Rezervei Federale, Kevin Warsh, în legătură cu inflația de 3,7% – aproape dublă față de ținta de 2% a Fed.
„Unul dintre motivele acestei creșteri a randamentelor... este incertitudinea cu privire la politica monetară a SUA”, a spus de Montpellier.
„De la sosirea lui Warsh, acesta dorește să comunice mai puțin, a fost oarecum vag”, a spus ea, referindu-se la reticența acestuia de a oferi orientări cu privire la viitoarele mișcări ale ratei dobânzii Fed.
„Dar știm că ceea ce se întâmplă în SUA va avea un impact foarte puternic asupra piețelor obligațiunilor și asupra ratelor dobânzilor în general”, a adăugat ea.
Pentru consumatorii obișnuiți, creșterea randamentelor obligațiunilor se traduce direct în costuri mai mari ale împrumuturilor, fie că este vorba de credite ipotecare sau de credite auto.
De asemenea, companiile se văd nevoite să plătească mai mult dacă doresc credite pentru investiții, ceea ce ar putea afecta activitatea economică în ansamblu.
„Astfel, se înregistrează mai puține achiziții de locuințe, mai puține proiecte de finanțare a afacerilor și, în final, economia încetinește – deci, în mod evident, nu este o veste bună”, a spus de Montpellier.
