Story so far ?
Since Russian tanks rolled over Ukraine's border some three years ago, the EU has sought to hurt Moscow's war effort with unprecedented sanctions.
Those range from visa bans and asset freezes on over 2,400 individuals and entities, including President Vladimir Putin, to an almost-complete ban on importing Russian crude oil, and freezing over 200 billion euros of its central bank assets.
A 17th round of sanctions was adopted on Tuesday blacklisting some 200 tankers in the "shadow fleet" used by Moscow to circumvent restrictions on oil exports.
All this punishment has not collapsed Russia's economy or made its fearsome military machine grind to a halt.
But officials insist it is having a painful impact on the Kremlin.
"Russia's economy is not doing well," said EU top diplomat Kaja Kallas.
"Now they cannot even cover it up with the propaganda anymore, and they are saying that it is in stagnation."
Critics -- particularly in hawkish countries close to Russia -- complain that the sanctions are leaky and components used by Moscow's military still manage to reach Russia.
What's in the pipeline ?
As Putin stalls on Ukraine peace efforts, Brussels is already working on an 18th round of sanctions.
European Commission chief Ursula von der Leyen said the measures would notably target the defunct Baltic Sea gas pipelines Nord Stream 1 and 2, to pre-empt any attempt to bring them back online.
The new sanctions would also seek to list more shadow fleet vessels, lower the price cap set on Russian oil, and slap additional measures on Russia's financial sector, she said.
But anything 'massive' ?
For now, these hardly seem the "massive" measures promised that could force Putin to play ball.
Diplomats insist there remain major pressure points where the EU could hit Russia.
"Energy, energy, energy," said one senior official when asked how to make Moscow pay attention.
"We have to go bold," agreed a second EU diplomat. "There's enough air still in the balloon that we can use."
Measures mentioned include rushing forward plans to end imports of Russian liquefied natural gas, targeting Moscow's state nuclear giant Rosatom and further stifling oil exports.
But many of these sanctions have been proposed -- and rejected -- already as different member states have issued vetoes.
Diplomats have complained it is becoming increasingly difficult to agree on areas to hit Moscow, a task made even tougher by the growing stubbornness of Russia-friendly Hungary.
Ukraine's Foreign Minister Andriy Sybiga on Tuesday called for a reduction in an oil price cap to 30 dollars a barrel, but that is a measure that needs to be agreed by the G7 group of leading nations.
There have also been calls for the EU to seize Russia's frozen central bank assets, mainly held in Belgium, but that has faced opposition from a raft of countries.
Looking at Trump ?
Part of the motivation for European leaders to threaten Russia with major sanctions -- in step with the UK which unveiled new measures this week -- appears to have been to get US President Donald Trump to follow suit.
That appears to have failed, as Trump sidestepped the issue after a two-hour call this week with Putin that did not yield a ceasefire.
US Senator Lindsey Graham has put forward a proposal in Congress that could see 500-percent tariffs slapped on countries buying oil from Russia.
For now that effort is on hold -- but it has drawn interest from some in Europe as a potential model for action.
EU diplomats say however that such a move is not envisioned on their side at the moment.
Hungary looming ?
Weakening the EU's position is the possibility that Hungary could refuse to extend the bloc's entire battery of sanctions on Russia when they come up for renewal later in the year.
Diplomats say work is going on to come up with alternatives to keep the sanctions in force.
That could involve getting individual countries to transpose sanctions onto their own law books or turning them into trade measures that Budapest cannot veto.
But for now Brussels is keeping mum on its plans.
By Max Delany
Traducerea/subtitrarea/voice-over-ul au fost generate de Inteligența Artificială, fără verificare sau editare umană, și sunt puse la dispoziție „așa cum este”, după cum se specifică în Termenii de utilizare ai platformei.
Povestea de până acum?
De când tancurile rusești au trecut granița Ucrainei, în urmă cu aproximativ trei ani, UE a încercat să afecteze efortul de război al Moscovei prin sancțiuni fără precedent.
Acestea variază de la interzicerea vizelor și înghețarea activelor a peste 2 400 de persoane și entități, inclusiv a președintelui Vladimir Putin, până la interzicerea aproape completă a importului de țiței rusesc și înghețarea activelor băncii centrale ruse în valoare de peste 200 de miliarde de euro.
O a 17-a rundă de sancțiuni a fost adoptată marți, punând pe lista neagră aproximativ 200 de petroliere din "flota fantomă" folosită de Moscova pentru a eluda restricțiile privind exporturile de petrol.
Toate aceste sancțiuni nu au dus la prăbușirea economiei Rusiei sau la oprirea mașinăriei sale militare de temut.
Dar oficialii insistă că acestea au un impact dureros asupra Kremlinului.
"Economia Rusiei nu merge bine", a declarat Kaja Kallas, șeful diplomației UE.
"Acum nici măcar nu mai pot acoperi acest lucru cu propaganda și spun că este în stagnare".
Criticii - în special din țările cu vederi dure apropiate de Rusia - se plâng că sancțiunile sunt permeabile, iar componentele folosite de armata Moscovei reușesc în continuare să ajungă în Rusia.
Ce este în pregătire?
În timp ce Putin stagnează în eforturile de pace din Ucraina, Bruxelles-ul lucrează deja la o a 18-a rundă de sancțiuni.
Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că măsurile vor viza în special gazoductele Nord Stream 1 și 2 din Marea Baltică, pentru a împiedica orice încercare de a le repune în funcțiune.
De asemenea, noile sancțiuni vor viza listarea mai multor nave ale flotei fantomă, reducerea plafonului de preț stabilit pentru petrolul rusesc și aplicarea de măsuri suplimentare asupra sectorului financiar al Rusiei, a spus ea.
Dar ceva "masiv"?
Pentru moment, acestea nu par a fi măsurile "masive" promise, care l-ar putea forța pe Putin să joace.
Diplomații insistă că există în continuare puncte de presiune majore în care UE ar putea lovi Rusia.
"Energie, energie, energie", a spus un oficial de rang înalt când a fost întrebat cum să facă Moscova să fie atentă.
"Trebuie să fim îndrăzneți", a fost de acord un al doilea diplomat UE. "Există încă suficient aer în balon pe care îl putem folosi".
Printre măsurile menționate se numără grăbirea planurilor de încetare a importurilor de gaz natural lichefiat rusesc, vizarea gigantului nuclear de stat Rosatom și înăbușirea în continuare a exporturilor de petrol.
Dar multe dintre aceste sancțiuni au fost deja propuse - și respinse - deoarece diferite state membre au emis veto-uri.
Diplomații s-au plâns că devine din ce în ce mai dificil să se ajungă la un acord cu privire la domeniile în care să se lovească Moscova, o sarcină îngreunată și mai mult de încăpățânarea crescândă a Ungariei, țară favorabilă Rusiei.
Ministrul ucrainean de externe, Andriy Sybiga, a solicitat marți o reducere a plafonului prețului petrolului la 30 de dolari pe baril, dar aceasta este o măsură care trebuie să fie convenită de grupul G7 al țărilor lider.
De asemenea, au existat solicitări ca UE să confiște activele înghețate ale băncii centrale a Rusiei, deținute în principal în Belgia, dar această măsură s-a confruntat cu opoziția unei serii de țări.
Privind la Trump ?
O parte din motivația liderilor europeni de a amenința Rusia cu sancțiuni majore - la fel ca Marea Britanie, care a prezentat noi măsuri săptămâna aceasta - pare să fi fost aceea de a-l determina pe președintele american Donald Trump să urmeze exemplul.
Acest lucru pare să fi eșuat, deoarece Trump a ocolit problema după o convorbire de două ore, săptămâna aceasta, cu Putin, care nu a dus la o încetare a focului.
Senatorul american Lindsey Graham a înaintat Congresului o propunere prin care ar putea fi aplicate tarife de 500% țărilor care cumpără petrol din Rusia.
Deocamdată, această inițiativă este în așteptare, dar a stârnit interesul unora din Europa ca potențial model de acțiune.
Diplomații UE spun însă că o astfel de măsură nu este prevăzută de partea lor în acest moment.
Ungaria se apropie?
Poziția UE este slăbită de posibilitatea ca Ungaria să refuze să prelungească întreaga baterie de sancțiuni ale blocului împotriva Rusiei atunci când acestea vor fi reînnoite în cursul anului.
Diplomații spun că se lucrează în prezent la găsirea unor alternative pentru a menține sancțiunile în vigoare.
Aceasta ar putea implica convingerea țărilor individuale să transpună sancțiunile în propriile legislații sau transformarea acestora în măsuri comerciale pe care Budapesta nu le poate respinge prin veto.
Deocamdată însă, Bruxelles-ul nu își dezvăluie planurile.
De Max Delany
