Parlamentul European deschide calea pentru Comisia von der Leyen
Noua Comisie Europeană își poate începe activitatea. Nu va fi ușor pentru echipa controversată a Ursulei von der Leyen. Rezultatul votului arată și acest lucru.
Translate
spinner.loading
spinner.loading
Straßburg - Knapp sechs Monate nach der Europawahl kann die neue EU-Kommission unter der Führung von Ursula von der Leyen die Arbeit aufnehmen. Das Europäische Parlament votierte mit 370 von 688 abgegebenen Stimmen in Straßburg für das Team, das neben der Deutschen aus 10 Frauen und 16 Männern besteht. 282 Abgeordnete stimmten dagegen, 36 enthielten sich. Damit holte von der Leyens Kommission zwar deutlich mehr Stimmen als nötig, allerdings war das Ergebnis schlechter als bei allen anderen Kommissionen in den vergangenen knapp 30 Jahren.
Dies war unter anderem dem Rechtsruck im Parlament seit der vergangenen Wahl geschuldet. Die extreme Rechte etwa votierte geschlossen gegen von der Leyens Kommission.
Außerdem hatte von der Leyen Teile des Parlaments mit der Nominierung bestimmter Kommissare verprellt, sodass am Ende nur die liberale Fraktion im Parlament geschlossen für sie stimmte. Auch innerhalb des Mitte-Rechts-Bündnisses EVP, zu dem von der Leyens Christdemokraten (CDU) gehören, votierten einige Abgeordnete gegen das Kommissionsteam. Die deutschen Sozialdemokraten (SPD) zum Beispiel enthielen sich der Abstimmung größtenteils, auch einige Grüne wählten die Kommission nicht. Sie begründeten das damit, dass von der Leyen den rechten Italiener Raffaele Fitto zu einem der Vizepräsidenten ernannt hatte.
Gleichwohl kann die Kommission nun wie geplant im Dezember starten. Für die künftige EU-Politik war dieser Schritt entscheidend: Als einzige Institution der Europäischen Union kann die Kommission Gesetze für die Staatengemeinschaft vorschlagen. Außerdem überwacht sie die Einhaltung des EU-Rechts.
Wettbewerb, Autos, Start-ups: Neue Themen für neue Kommission
War bei von der Leyens erstem Amtsantritt 2019 die Klimakrise eines der treibenden Themen, rücken nun andere Probleme in den Fokus. Als eine ihrer Prioritäten für die nächsten fünf Jahre nannte von der Leyen den Kampf um das Überleben der Autoindustrie in Europa. Dazu soll es zunächst unter ihrer Leitung einen strategischen Dialog geben. «Die europäische Automobilindustrie ist ein Stolz Europas. Millionen von Arbeitsplätzen hängen von ihr ab.» Gemeinsam müsse man sicherstellen, dass die Zukunft des Autos weiterhin in Europa gestaltet werde.
Dies dürfte besonders relevant sein für den schwelenden Handelskonflikt mit China, den der neue Handelskommissar Maros Sefcovic lösen muss: Die EU wirft Peking Wettbewerbsverzerrung durch Subventionen vor und beschloss im vergangenen Monat Extrazölle auf chinesische E-Autos. China prüft derzeit Gegenmaßnahmen, von denen auch deutsche Autobauer betroffen sein könnten. Ein weiteres Riesenthema könnten neue US-Zölle werden, die der designierte Präsident Donald Trump einführen will.
Zudem kündigte von der Leyen eine Strategie für mehr Wettbewerbsfähigkeit an. «Ein Start-up aus Kalifornien kann expandieren und in den gesamten Vereinigten Staaten Kapital aufnehmen. Aber ein Start-up in Europa muss mit 27 verschiedenen nationalen Hürden umgehen», kritisierte von der Leyen. Es müsse einfacher gemacht werden, in Europa zu wachsen. Dazu sollen auch weitere Initiativen für niedrigere Energiepreise dienen.
Erstmals Verteidigungskommissar
Ein Zeichen für ihre veränderten Schwerpunkte setzte von der Leyen bereits vor der Abstimmung mit der Schaffung des neuen Postens des Verteidigungskommissars. Litauens Ex-Ministerpräsident Andrius Kubilius soll künftig dafür sorgen, dass Europa militärisch unabhängiger wird und leichter in europäische Rüstungsprojekte investiert werden kann.
Von der Leyen warb angesichts des russischen Angriffskriegs auf die Ukraine um höhere Verteidigungsausgaben der EU-Staaten. «Russland gibt bis zu neun Prozent seines Bruttoinlandsprodukts für die Verteidigung aus. Europa gibt im Durchschnitt 1,9 Prozent aus. Da stimmt etwas nicht in dieser Gleichung», sagte die CDU-Politikerin. Dass die Unterstützung der kriegsgebeutelten Ukraine nicht nachlässt, liegt nun auch in den Händen von Kaja Kallas. Die Estin wird neue Chefdiplomatin der Europäischen Union.
Von der Leyens Nominierungen sorgten für großen Streit
Die Abstimmung erfolgte Ende November, knapp sechs Monate nach der Europawahl, bei der von der Leyens Mitte-Rechts-Bündnis EVP die meisten Stimmen bekam. Sie wurde daraufhin im Juli für ihre zweite Amtszeit als EU-Kommissionspräsidentin bestätigt und hatte ihr Wunschteam im September vorgestellt.
Für besonderes Aufsehen sorgte die Nominierung des Italieners Fitto, der künftig unter anderem für Reformen und den Fördertopf für regionale Entwicklung zuständig sein soll. Zwar gilt der Rechtspolitiker vielen in Brüssel als politisch gemäßigt und proeuropäisch. Die Sozialdemokraten im Parlament wehrten sich aber heftig dagegen, dass ein rechter Politiker aus der Regierung von Italiens Ministerpräsidentin Giorgia Meloni eine herausgehobene Position wie die des Vizepräsidenten bekommt.
Im Gegenzug blockierte die EVP zunächst die Berufung der Sozialistin Teresa Ribera als Kommissarin für Wettbewerbspolitik und grünen Wandel. Konservative und rechte Abgeordnete werfen der bisherigen spanischen Umweltministerin Versagen bei den schweren Überschwemmungen in der Region Valencia vor. Umstritten war auch der Ungar Oliver Varhelyi, der wegen seiner Loyalität gegenüber dem autoritär regierenden ungarischen Ministerpräsidenten Viktor Orban in der Kritik stand. Letztlich einigten sich die großen Fraktionen im Parlament nach langen Verhandlungen jedoch, sodass Fitto, Ribera und Varhelyi nun ihr Amt antreten können.
Politiker der extremen Rechten votierten gegen die Kommission von Ursula von der Leyen. Die deutsche AfD-Abgeordnete und parlamentarische Geschäftsführerin der ESN-Fraktion, Christine Anderson, etwa beschimpfte das Team ohne Angabe konkreter Gründe als «reinste Trümmertruppe».
Der österreichische FPÖ-Politiker Harald Vilimsky warf ihr – ebenfalls ohne konkrete Belege – vor, für Massenmigration, Freiheitsentzug, Kriegstreiberei und Deindustrialisierung zu stehen. Zudem kritisierte er die Größe der Kommission als aufgeblasen. «Sie hätten Geld sparen können, Sie hätten deregulieren können, Sie hätten Ihre Kommissare mit irgendwelchen Orchideenreferaten hier weglassen können und dieses Geld für europäische Bürger verwenden können», sagte er in Richtung von Ursula von der Leyen.
Strasbourg - La puțin mai puțin de șase luni de la alegerile europene, noua Comisie Europeană condusă de Ursula von der Leyen își poate începe activitatea. Parlamentul European a votat 370 din cele 688 de voturi exprimate la Strasbourg în favoarea echipei, care este formată din 10 femei și 16 bărbați, pe lângă germancă. 282 de eurodeputați au votat împotrivă, iar 36 s-au abținut. Deși acest lucru a însemnat că comisia lui von der Leyen a primit mult mai multe voturi decât era necesar, rezultatul a fost mai rău decât pentru orice altă comisie din ultimii 30 de ani.
Acest lucru s-a datorat parțial deplasării spre dreapta a parlamentului de la ultimele alegeri. Extrema dreaptă, de exemplu, a votat în unanimitate împotriva comisiei lui von der Leyen.
În plus, von der Leyen a îndepărtat părți ale parlamentului prin nominalizarea anumitor comisari, astfel încât, în cele din urmă, doar grupul liberal din parlament a votat în unanimitate în favoarea sa. Chiar și în cadrul alianței de centru-dreapta PPE, din care fac parte creștin-democrații (CDU) lui von der Leyen, unii deputați europeni au votat împotriva echipei Comisiei. Social-democrații germani (SPD), de exemplu, s-au abținut în mare parte de la vot, iar unii Verzi au votat, de asemenea, împotriva Comisiei. Motivația lor a fost că von der Leyen l-a numit pe italianul de dreapta Raffaele Fitto drept unul dintre vicepreședinți.
Cu toate acestea, Comisia poate începe acum să funcționeze în decembrie, așa cum era planificat. Acest pas a fost decisiv pentru politica viitoare a UE: Comisia este singura instituție din Uniunea Europeană care poate propune legi pentru comunitatea internațională. De asemenea, aceasta monitorizează respectarea legislației UE.
Concurență, automobile, start-up-uri: noi subiecte pentru noua Comisie
În timp ce criza climatică a fost una dintre problemele principale atunci când von der Leyen a preluat funcția în 2019, alte probleme ocupă acum locul central. Von der Leyen a numit lupta pentru supraviețuirea industriei auto în Europa drept una dintre prioritățile sale pentru următorii cinci ani. În acest scop, sub conducerea sa urmează să aibă loc un dialog strategic. "Industria europeană a automobilelor este una dintre mândriile Europei. Milioane de locuri de muncă depind de ea". Împreună trebuie să ne asigurăm că viitorul automobilului continuă să fie modelat în Europa.
Acest lucru este probabil să fie deosebit de relevant pentru conflictul comercial cu China, pe care noul comisar pentru comerț, Maros Sefcovic, trebuie să îl rezolve: UE acuză Beijingul de denaturarea concurenței prin subvenții și luna trecută a decis să impună tarife suplimentare pentru automobilele electronice chinezești. China examinează în prezent contramăsuri care ar putea afecta și producătorii auto germani. Noile tarife vamale din SUA, pe care președintele ales Donald Trump dorește să le introducă, ar putea deveni o altă problemă majoră.
Von der Leyen a anunțat, de asemenea, o strategie pentru o mai mare competitivitate. "Un start-up din California se poate extinde și strânge capital în toate Statele Unite. Dar un start-up din Europa trebuie să se confrunte cu 27 de obstacole naționale diferite", a criticat von der Leyen. Trebuie să fie mai ușor să te dezvolți în Europa. Inițiativele viitoare pentru reducerea prețurilor la energie ar trebui, de asemenea, să servească acestui scop.
Comisar pentru apărare pentru prima dată
Von der Leyen semnalase deja schimbarea priorităților sale înainte de vot, prin crearea noului post de comisar pentru apărare. Fostul prim-ministru lituanian Andrius Kubilius se va asigura în viitor că Europa devine mai independentă din punct de vedere militar și poate investi mai ușor în proiectele europene de apărare.
Von der Leyen a făcut apel la creșterea cheltuielilor de apărare ale țărilor UE în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. "Rusia cheltuiește până la nouă procente din produsul său intern brut pentru apărare. Europa cheltuiește în medie 1,9 la sută. Este ceva în neregulă cu această ecuație", a declarat politicianul CDU. Kaja Kallas este acum responsabilă și de asigurarea faptului că sprijinul pentru Ucraina, devastată de război, nu scade. Estonianca va fi noul diplomat-șef al Uniunii Europene.
Nominalizările lui Von der Leyen au provocat mari controverse
Votul a avut loc la sfârșitul lunii noiembrie, la aproape șase luni după alegerile europene, în care alianța de centru-dreapta PPE a lui von der Leyen a obținut cele mai multe voturi. Ulterior, ea a fost confirmată pentru al doilea mandat de președinte al Comisiei Europene în iulie și și-a prezentat echipa preferată în septembrie.
Nominalizarea italianului Fitto, care va fi responsabil, printre altele, cu reformele și cu fondul de finanțare pentru dezvoltarea regională, a provocat o agitație deosebită. Politicianul de dreapta este considerat de mulți la Bruxelles ca fiind moderat politic și proeuropean. Cu toate acestea, social-democrații din Parlament s-au opus cu înverșunare ideii ca un politician de dreapta din guvernul premierului italian Giorgia Meloni să primească o funcție importantă, cum ar fi cea de vicepreședinte.
În schimb, PPE a blocat inițial numirea socialistei Teresa Ribera în funcția de comisar pentru politica de concurență și schimbări ecologice. Eurodeputații conservatori și de dreapta o acuză pe fostul ministru spaniol al mediului că nu a reușit să facă față inundațiilor grave din regiunea Valencia. Și maghiarul Oliver Varhelyi, care a fost criticat pentru loialitatea sa față de premierul autoritar al Ungariei, Viktor Orban, a fost controversat. Totuși, în cele din urmă, principalele grupuri parlamentare au ajuns la un acord după negocieri îndelungate, ceea ce înseamnă că Fitto, Ribera și Varhelyi își pot prelua mandatul.
Politicienii de extremă dreaptă au votat împotriva Comisiei Ursula von der Leyen. Deputatul german AfD și directorul parlamentar al grupului ESN, Christine Anderson, de exemplu, a catalogat echipa drept "o pură mizerie", fără a oferi motive specifice.
Politicianul austriac din FPÖ, Harald Vilimsky, a acuzat-o - de asemenea, fără a furniza dovezi concrete - că susține migrația în masă, privarea de libertate, belicozitatea și dezindustrializarea. El a criticat, de asemenea, dimensiunea Comisiei ca fiind exagerată. "Ați fi putut economisi bani, ați fi putut dereglementa, ați fi putut renunța la comisarii voștri cu departamentele lor orhidee și ați fi putut folosi acești bani pentru cetățenii europeni", a spus el în direcția Ursulei von der Leyen.