Denmark -- along with Austria, Greece, Germany and the Netherlands -- has been exploring options to set up such migrant centres.
"When it comes to return hubs it's progressing very well," Danish interior minister Morten Bodskov told reporters, arriving at the EU meeting after holding talks with colleagues from the other four nations working on the issue.
"We are moving in the right direction," he said without providing further details.
Germany's Alexander Dobrindt said there were "preliminary" talks but declined to say which countries were involved. More work was needed to make sure any agreement would withstand possible lawsuits, he said.
"These agreements are meant to be sustainable in the long term," he said, adding that he was nevertheless hopeful that a first deal could be sealed by the end of the year.
The Luxembourg talks come with anti-immigration parties riding high across the bloc, as evidenced by far-right gains in Germany this month.
EU ministers were set to give final approval to tougher new migration rules allowing for the creation of return hubs and granting authorities much broader detention powers.
The meeting agenda included discussion on using "enhanced cooperation" with "priority" non-EU countries for returns of people with no right to stay in the bloc.
EU migration chief Magnus Brunner said the focus was on Pakistan and Bangladesh, which he said were the main starting points for migration routes to Europe.
People would then make their way through the Gulf and Egypt to Libya, from where many attempt to cross the Mediterranean by boat.
"We have to start getting engaged at a very early stage," he said.
'Black holes'
Proponents say return hubs -- which would serve either as the final destination or as transfer centres for those expelled -- could facilitate repatriations and act as a deterrent for would-be irregular migrants.
But critics question their effectiveness, pointing to the hurdles faced by similar projects and likening them to "legal black holes" that could see migrants stranded in limbo with little oversight.
Britain abandoned a scheme to deport undocumented migrants to Rwanda, while Italian-run facilities to process migrants in Albania have faced legal challenges and a slow uptake.
This week Greek migration minister Thanos Plevris said his country was aiming to open a centre in 2027 in an African country "that we have already agreed on" but could not yet be named.
Two European lawmakers from the Greens group said Wednesday that officials in Rwanda had told them they were negotiating with the five EU countries.
Lawmakers Anna Strolenberg and Tineke Strik, who went on an exploratory mission to Rwanda and neighbouring Uganda, oppose return hubs over human rights and other concerns.
"Most likely the first country that a deal will be struck with is Rwanda," Strolenberg, a Dutch parliamentarian, told a virtual press conference.
The talks in Luxembourg were EU ministers' first in-person meeting since this summer's migrant rush to Spain's exclave of Ceuta tested European border security and triggered a diplomatic spat between Spain and migration hardliner Italy.
Spain is expected to provide an update on the situation in its northern African territory, with discussions also to focus on proposals to prevent and manage similar crises in the future.
EU chief Ursula von der Leyen said this month the European Commission will propose an emergency tool for countries to better deal with mass migration movements, although details are yet to be defined.
Work is similarly going to improve Europe's early warning system with plans under discussion including reinforcing the mandate of the bloc's border agency Frontex to conduct social media monitoring.
Danemarca — alături de Austria, Grecia, Germania și Țările de Jos — a analizat opțiunile pentru înființarea unor astfel de centre pentru migranți.
„În ceea ce privește centrele de returnare, lucrurile avansează foarte bine”, a declarat reporterilor ministrul danez de interne, Morten Bodskov, la sosirea sa la reuniunea UE, după ce a purtat discuții cu colegii din celelalte patru țări implicate în această chestiune.
„Ne îndreptăm în direcția corectă”, a spus el, fără a oferi detalii suplimentare.
Alexander Dobrindt, din Germania, a afirmat că au avut loc discuții „preliminare”, dar a refuzat să precizeze care sunt țările implicate. El a menționat că sunt necesare eforturi suplimentare pentru a se asigura că orice acord va rezista eventualelor acțiuni în justiție.
„Aceste acorduri sunt menite să fie durabile pe termen lung”, a spus el, adăugând că, cu toate acestea, este optimist că un prim acord ar putea fi încheiat până la sfârșitul anului.
Discuțiile de la Luxemburg au loc într-un context în care partidele anti-imigrație câștigă teren în întreaga Uniune, după cum o demonstrează avansul extremei drepte din Germania în această lună.
Miniștrii UE urmau să aprobe definitiv noile norme mai stricte privind migrația, care permit crearea unor centre de returnare și acordă autorităților competențe mult mai ample în materie de detenție.
Ordinea de zi a reuniunii a inclus discuții privind utilizarea „cooperării consolidate” cu țările terțe „prioritare” pentru returnarea persoanelor fără drept de ședere în Uniune.
Magnus Brunner, șeful departamentului de migrație al UE, a declarat că accentul se pune pe Pakistan și Bangladesh, despre care a afirmat că sunt principalele puncte de plecare ale rutelor de migrație către Europa.
Persoanele respective își continuă apoi drumul prin țările din Golf și Egipt către Libia, de unde mulți încearcă să traverseze Marea Mediterană cu barca.
„Trebuie să începem să ne implicăm într-o etapă foarte timpurie”, a spus el.
„Găuri negre”
Susținătorii proiectului afirmă că centrele de returnare – care ar servi fie ca destinație finală, fie ca centre de transfer pentru persoanele expulzate – ar putea facilita repatrierile și ar acționa ca un factor de descurajare pentru potențialii migranți în situație neregulată.
Însă criticii pun la îndoială eficacitatea acestora, subliniind obstacolele cu care s-au confruntat proiecte similare și comparându-le cu „găuri negre juridice” care ar putea lăsa migranții blocați într-o situație incertă, cu un nivel redus de supraveghere.
Marea Britanie a renunțat la un program de deportare a migranților fără documente în Rwanda, în timp ce centrele gestionate de Italia pentru procesarea migranților în Albania s-au confruntat cu obstacole juridice și cu o adoptare lentă a programului.
Săptămâna aceasta, ministrul grec al migrației, Thanos Plevris, a declarat că țara sa își propune să deschidă în 2027 un centru într-o țară africană „asupra căreia am căzut deja de acord”, dar care nu poate fi încă numită.
Două europarlamentare din grupul Verzilor au declarat miercuri că oficialii din Rwanda le-au spus că poartă negocieri cu cele cinci țări ale UE.
Parlamentarele Anna Strolenberg și Tineke Strik, care au efectuat o misiune de explorare în Rwanda și în țara vecină, Uganda, se opun centrelor de returnare din motive legate de drepturile omului și din alte motive.
„Cel mai probabil, prima țară cu care se va încheia un acord este Rwanda”, a declarat Strolenberg, o parlamentară olandeză, în cadrul unei conferințe de presă virtuale.
Discuțiile de la Luxemburg au reprezentat prima întâlnire față în față a miniștrilor UE de când valul de migranți din această vară către exclava spaniolă Ceuta a pus la încercare securitatea frontierelor europene și a declanșat o dispută diplomatică între Spania și Italia, care adoptă o poziție dură în materie de migrație.
Se așteaptă ca Spania să ofere informații actualizate cu privire la situația din teritoriul său din Africa de Nord, discuțiile urmând să se concentreze, de asemenea, asupra propunerilor de prevenire și gestionare a crizelor similare în viitor.
Președinta UE, Ursula von der Leyen, a declarat luna aceasta că Comisia Europeană va propune un instrument de urgență pentru ca țările să poată face față mai bine mișcărilor migratorii în masă, deși detaliile nu au fost încă stabilite.
De asemenea, se lucrează la îmbunătățirea sistemului european de alertă timpurie, planurile aflate în discuție incluzând consolidarea mandatului agenției de frontieră a blocului, Frontex, pentru a efectua monitorizarea rețelelor sociale.
