După această extindere, doar șase state membre se mai află în afara zonei euro: Suedia, Polonia, Cehia, Ungaria, România și Danemarca, țară care a negociat o clauză de neparticipare la zona euro.

Disciplina financiară ca mod de viață

Pentru Bulgaria, aderarea la zona euro reprezintă validarea unei strategii economice începute acum mai mulți ani. Pentru România, succesul vecinilor este o oglindă inconfortabilă care ne arată că stabilitatea nu se negociază, ci se construiește prin sacrificii asumate. 

„Inflația în Bulgaria a fost ținută sub control și, în general, bulgarii nu și-au putut permite să trăiască peste posibilități. Bulgaria a rămas în urmă din punct de vedere al puterii de cumpărare și al nivelului de trai. A rămas în urmă față de România, dar nu are nici datoria externă pe care o are România nu are, nici deficite bugetare. Cam astea sunt sacrificiile pe care le-au făcut oamenii. Nu au trăit atât de bine, dar au stabilitatea economică și financiară bună”, spus într-un interviu pentru ChatEurope analistul economic Aurelian Dochia.

Secretul succesului bulgar nu este o descoperire recentă, ci o structură rigidă numită Consiliu Monetar, adoptată în 1997, în urma unei crize economice devastatoare. Analistul Aurelian Dochia explică faptul că Bulgaria a renunțat atunci la o politică monetară proprie. „La început paritatea era stabilită pe marca germană. Apoi, când Europa a trecut la euro, paritatea s-a mutat pe euro. Deci sunt zeci de ani de când Bulgaria trăiește cu această paritate fixă, așa că pentru ea, condiția asta de stabilitate, fluctuațiile monedei, nu a existat niciun moment”.

În timp ce Sofia făcea primul pas spre stabilitate, în România incapacitatea de plată devenise un risc iminent, după mai mulți ani de credite neperformante care au pus la pământ sistemul bancar. Nota de plată pentru prăbușirea unor coloși precum Bancorex sau Banca Agricolă, cifrată la miliarde de euro, a fost în final transferată integral în spinarea contribuabilului român, prin preluarea pierderilor la bugetul de stat.

Această stabilitate impusă a obligat Bulgaria să respecte reguli stricte, pe care România le evită sistematic:

• Deficite mici sau excedente: Spre deosebire de România, Bulgaria a operat frecvent cu bugete echilibrate 
• Datorie publică redusă: Sacrificiul pentru stabilitate a fost un nivel de trai mai scăzut față de cel al românilor, dar cu o economie mult mai robustă structural.
• Inflație controlată: Prin imposibilitatea de a tipări monedă fără acoperire, Sofia a ținut prețurile sub un control mai strict decât Bucureștiul.

România: creșterea pe datorie față în față cu „barierele” Maastricht

Diferența dintre cele două state se vede clar în îndeplinirea celor patru criterii de la Maastricht: stabilitatea prețurilor (inflația), finanțele publice sănătoase (deficit și datorie), stabilitatea cursului de schimb și ratele dobânzilor pe termen lung.

Bulgaria a îndeplinit constant aceste criterii, în vreme ce România a fost într-o stare de conformitate doar în perioada 2015-2016. Acum, distanța dintre cele două economii pare mai mare ca niciodată. Conform analiștilor, România a preferat o „iluzie a creșterii”, alimentată masiv prin împrumuturi externe.

„Noi vom prefera în continuare să avem o inflație ridicată, să fim mai toleranți în privința dobânzilor, să avem iluzia că creștem, deși creșterea noastră e pe datorie", apreciază Aurelian Dochia.

România și Bulgaria au aderat în același timp la Uniunea Europeană, în 2007, iar comparația dintre cele două țări este una cunoscută. Am stat de vorbă cu câțiva locuitori ai Capitalei pentru a vedea cum percep ei trecerea Bulgariei la moneda euro. Unii dintre români recunosc eforturile vecinilor de la sud și le apreciază. 

În schimb, când vine vorba despre trecerea României la moneda unică, părerile sunt împărțite. Unii spun că în 2 - 3 ani ar putea și România să adere la euro, în vreme ce alții spun că cel mai bine pentru țară ar fi să nu treacă niciodată la moneda europeană.

Care au fost părerile românilor, puteți vedea în materialul video de mai jos:

Totuși, statistica oficială spune că majoritatea covârșitoare a românilor susțin trecerea la moneda europeană: 71%, potrivit unui sondaj Eurobarometru din primăvara anului trecut. Românii sunt mult mai deschiși față de adoptarea euro față de media de 55% reprezentată de restul țărilor care și-au păstrat deocamdată moneda națională. În plus, potrivit aceluiași Eurobarometru, aproape două treimi dintre români cred că trecerea la euro ar avea efecte pozitive.

Dar, în realitate, proiectul trecerii la moneda unică nu se află nici pe agenda Băncii Naționale și nici a clasei politice. Chiar și în eventualitatea unei voințe politice subite, aderarea rămâne un obiectiv imposibil pentru următorii ani din cauza nerespectării criteriilor de convergență. Actualii indicatori macroeconomici proiectează o perspectivă pesimistă, împingând orizontul de așteptare dincolo de anul 2030.

Instabilitate politică și fricile cetățenilor

Tranziția la euro nu este lipsită de emoții. Există o opoziție internă în Bulgaria, alimentată de teama că prețurile vor exploda. „Bulgarii sunt destul de îngrijorați de trecerea la euro și mulți se tem că asta va determina o creștere a prețurilor, că vor apărea consecințe negative asupra economiei și asupra lor personal. Dar această stare a existat mai peste tot în țările care au trecut la euro la un moment sau altul, așa că eu cred că și bulgarii sunt bine situați pentru a trece fără mari șocuri peste acest moment”, apreciază analistul economic Aurelian Dochia.

Istoria zonei euro oferă exemple contrastante: dacă Portugalia și Spania au suferit perioade de necompetitivitate, cazul Greciei rămâne un avertisment major. Grecia a „trișat” statisticile pentru a adera, ceea ce a dus la o criză sistemică ulterioară, amintește analistul român. 

Totuși, Bulgaria pare mai bine pregătită - deoarece paritatea ei fixă cu euro există deja de facto de ani de zile. Trecerea este mai degrabă o formalitate tehnică pentru economie, deși rămâne o provocare logistică și psihologică pentru cetățeni.

Perspectivele economiei bulgare: înalta tehnologie și stabilitatea

Dincolo de moneda euro, Bulgaria își consolidează poziția ca hub pentru serviciile de înaltă tehnologie în Europa de Sud-Est. Conform celui mai recent raport al Asociației pentru Inovație, Servicii de Afaceri și Tehnologie (AIBEST), industria de tehnologie și outsourcing rămâne un pilon central al economiei bulgare. Bulgaria rămâne o destinație de top pentru serviciile de înaltă tehnologie. 

„Țara continuă să fie un centru pentru servicii inovatoare și o destinație consacrată pentru servicii cu valoare adăugată ridicată. Un avantaj competitiv pentru Bulgaria este și intrarea în zona euro, pe lângă aderarea țării la Spațiul Schengen”, a spus într-un interviu președintele AIBEST, Yordan Ginev pentru publicația economy.bg.

Bulgarii au strâns cureaua, românii consumă încă pe datorie

În timp ce vecinii noștri au ales drumul dificil al „strângerii curelei” pentru a câștiga stabilitate pe termen lung, România pare blocată într-un ciclu de consum pe datorie și rezistență la reforme structurale. România a fost, încă din aprilie 2020, în procedură de deficit excesiv, dar în noiembrie 2025, Comisia Europeană a decis procedura de deficit excesiv în care se află România să fie pusă „în așteptare” în așa fel încât să nu fie aplicate noi sancțiuni pentru nerespectarea regulilor bugetare.

Diferența dintre succesul Bulgariei și situația actuală a României, referitoare la capitolul adoptării monedei unice se reduce, în final, la mentalitate. Este vorba despre capacitatea de a accepta disciplina fiscală în locul populismului. În timp ce bulgarii se pregătesc să înlocuiască definitiv leva pe euro, noi rămânem să ne întrebăm cât timp mai poate fi susținută „iluzia creșterii” înainte ca realitatea economică să ne oblige la o corecție dură.

Un material de Gabriela Gârjoabă și Tudor Pană.