Icelanders are not being asked to decide just yet if they want to join the 27-member bloc -- only whether they want their government to negotiate possible terms, including on the highly sensitive fishing issue.
"This is an opportunity, it's not a final decision," Prime Minister Kristrun Frostadottir told AFP, arguing that the referendum paved the way for a "risk-reducing 'Yes'".
"This way you get a deal on the table, you're able to see all the questions, the answers to all the questions we get here," she said.
She was speaking to AFP after a "listening meeting" in Selfoss, one of the many small towns the Social Democratic leader has visited to hear Icelanders' questions and concerns on the issue.
On Saturday, voters will be asked to answer "Yes" or "No" to the question: "Should Iceland resume accession negotiations with the European Union?"
Implied is the question of whether the country of 400,000 inhabitants ultimately thinks it best to remain the captain of its own ship, or hitch its cart to the EU.
If the "Yes" side wins, an accession agreement negotiated with Brussels would be put to a new referendum and likely require a change to Iceland's constitution, as well as ratification by EU member states.
The north Atlantic island applied to join the bloc in 2009, a year after the 2008 financial crisis led to the collapse of its banks and economy.
Membership negotiations began in 2010 but were suspended in 2013 after a eurosceptic government came to power.
The world has changed radically since then.
"The EU is looking around, it's finishing deals with India, with Mercosur. We're seeing changes in the global climate when it comes to how people are using tariffs as weapons," Frostadottir noted.
This image taken on August 25, 2026 shows a campaign advertisement reading “Iceland for sale? No thanks” displayed at a bus stop in central Reykjavik, Iceland, ahead of the country’s upcoming referendum. Jonathan Nackstrand/AFP
- Divisive question -
While Iceland's economy is flourishing again -- albeit with a volatile currency -- households are struggling with rising inflation and soaring interest rates, with the central bank raising rates three times so far this year to eight percent. This makes the euro an attractive option to indebted households.
On the global stage, the return of war in Europe with Russia's invasion of Ukraine has shaken established security doctrines.
US President Donald Trump's threats to take over neighbouring Greenland have added to Icelanders' concerns. Their island is strategically located in the sub-Arctic, has no military and depends on NATO and a 1951 bilateral agreement with the United States for its defence.
"The geopolitical upheaval that we have seen recently is not the root cause of this referendum. But obviously, those concerns are impacting the debate," Bifrost University professor Eirikur Bergmann told AFP.
Mainly the aggression towards Greenland has caused great concern in Iceland and caused many people here to pause and reassess where Iceland belongs."
Opinion polls suggest Icelanders are deeply divided on the EU question.
Office worker Vilborg Inga Magnusdottir said she saw no reason to change the status quo.
"Why would we want to enter the European Union? What would we benefit from it when things are already good?" the 33-year-old told AFP.
Unlike her, Hrafnkell Gudnason plans to vote "Yes".
"It's getting more dangerous for a small country to stand outside the EU," the 59-year-old consultant and horse-breeder said.
"I think it's safer to be a part of a bigger family."
- Compromise on fishing? -
In a country where seafood products account for around 40 percent of exports of goods, fishing -- an integral part of Iceland's national identity -- would inevitably be the key issue in EU negotiations.
Half a century after the last "Cod Wars" with Britain, many Icelanders are reluctant to yield even the tiniest bit of control of their hard-won national waters to Brussels.
Even Foreign Minister Thorgerdur Katrin Gunnarsdottir, a staunch europhile, has made it clear that in any future negotiations Reykjavik would insist on retaining "sovereign control over all fisheries".
That would be difficult to reconcile with the EU's current Common Fisheries Policy.
Brussels has stayed out of the fray ahead of the referendum, but has sent positive signals, even on the sensitive fisheries issue.
For the EU, the prospect of welcoming a wealthy, stable country already largely integrated in the single market through its membership in the European Economic Area would provide a strong showcase for its enlargement policy and strengthen its presence in a coveted region.
Islandezii nu sunt rugați încă să decidă dacă doresc să adere la blocul format din 27 de state membre — ci doar dacă doresc ca guvernul lor să negocieze eventualele condiții, inclusiv în ceea ce privește chestiunea extrem de sensibilă a pescuitului.
„Aceasta este o oportunitate, nu o decizie definitivă”, a declarat pentru AFP prim-ministrul Kristrun Frostadottir, susținând că referendumul a deschis calea către un „«Da» care reduce riscurile”.
„În acest fel, se pune un acord pe masă, putem vedea toate întrebările și răspunsurile la toate întrebările pe care le primim aici”, a spus ea.
Ea a vorbit cu AFP după o „întâlnire de ascultare” la Selfoss, unul dintre numeroasele orașe mici pe care liderul social-democrat le-a vizitat pentru a asculta întrebările și preocupările islandezilor cu privire la această chestiune.
Sâmbătă, alegătorii vor fi rugați să răspundă cu „Da” sau „Nu” la întrebarea: „Ar trebui Islanda să reia negocierile de aderare la Uniunea Europeană?”
Se pune implicit întrebarea dacă această țară cu 400.000 de locuitori consideră, în cele din urmă, că este mai bine să rămână la cârma propriului său vas sau să se alăture Uniunii Europene.
Dacă tabăra „Da” va câștiga, un acord de aderare negociat cu Bruxelles ar fi supus unui nou referendum și ar necesita, probabil, o modificare a Constituției Islandei, precum și ratificarea de către statele membre ale UE.
Insula din Atlanticul de Nord și-a depus cererea de aderare la blocul comunitar în 2009, la un an după ce criza financiară din 2008 a dus la prăbușirea băncilor și a economiei sale.
Negocierile de aderare au început în 2010, dar au fost suspendate în 2013, după ce un guvern eurosceptic a ajuns la putere.
De atunci, lumea s-a schimbat radical.
„UE se uită în jur, finalizează acorduri cu India și cu Mercosur. Observăm schimbări în climatul global în ceea ce privește modul în care oamenii folosesc tarifele ca arme”, a remarcat Frostadottir.
Această imagine, realizată pe 25 august 2026, arată un afiș de campanie cu textul „Islanda de vânzare? Nu, mulțumesc”, expus la o stație de autobuz din centrul orașului Reykjavik, Islanda, înaintea viitorului referendum din țară. Jonathan Nackstrand/AFP
- O întrebare care creează diviziuni -
În timp ce economia Islandei înflorește din nou – deși cu o monedă volatilă –, gospodăriile se confruntă cu o inflație în creștere și cu rate ale dobânzii în creștere vertiginoasă, banca centrală majorând ratele de trei ori până în prezent în acest an, până la 8%. Acest lucru face ca euro să fie o opțiune atractivă pentru gospodăriile îndatorate.
Pe scena mondială, revenirea războiului în Europa odată cu invazia Rusiei în Ucraina a zguduit doctrinele de securitate consacrate.
Amenințările președintelui american Donald Trump de a prelua controlul asupra vecinei Groenlande au sporit îngrijorările islandezilor. Insula lor este situată strategic în zona subarctică, nu dispune de forțe militare și depinde de NATO și de un acord bilateral din 1951 cu Statele Unite pentru apărarea sa.
„Tulburările geopolitice la care am asistat recent nu reprezintă cauza principală a acestui referendum. Dar, evident, aceste îngrijorări influențează dezbaterea”, a declarat pentru AFP profesorul Eirikur Bergmann de la Universitatea Bifrost.
„În principal, agresiunea îndreptată împotriva Groenlandei a stârnit o mare îngrijorare în Islanda și i-a determinat pe mulți oameni de aici să se oprească și să reevalueze locul în care se încadrează Islanda.”
Sondajele de opinie sugerează că islandezii sunt profund divizați în privința chestiunii UE.
Vilborg Inga Magnusdottir, angajată de birou, a declarat că nu vede niciun motiv pentru a schimba status quo-ul.
„De ce am vrea să aderăm la Uniunea Europeană? Ce am avea de câștigat din asta, când lucrurile merg deja bine?”, a declarat pentru AFP femeia în vârstă de 33 de ani.
Spre deosebire de ea, Hrafnkell Gudnason intenționează să voteze „Da”.
„Devine din ce în ce mai periculos pentru o țară mică să rămână în afara UE”, a spus consultantul și crescătorul de cai în vârstă de 59 de ani.
„Cred că este mai sigur să faci parte dintr-o familie mai mare.”
- Compromis în privința pescuitului? -
Într-o țară în care produsele din pește și fructe de mare reprezintă aproximativ 40% din exporturile de bunuri, pescuitul – parte integrantă a identității naționale a Islandei – ar fi, inevitabil, tema-cheie a negocierilor cu UE.
La jumătate de secol după ultimele „războaie ale codului” cu Marea Britanie, mulți islandezi sunt reticenți să cedeze către Bruxelles chiar și cea mai mică parte din controlul asupra apelor naționale câștigate cu greu.
Chiar și ministrul de externe Thorgerdur Katrin Gunnarsdottir, o eurofilă convinsă, a precizat clar că, în orice negocieri viitoare, Reykjavik va insista să-și păstreze „controlul suveran asupra tuturor zonelor de pescuit”.
Acest lucru ar fi greu de conciliat cu actuala Politică comună în domeniul pescuitului a UE.
Bruxellesul s-a ținut deoparte din această dispută înaintea referendumului, dar a transmis semnale pozitive, chiar și cu privire la chestiunea sensibilă a pescuitului.
Pentru UE, perspectiva de a primi o țară bogată și stabilă, deja integrată în mare măsură în piața unică prin apartenența sa la Spațiul Economic European, ar constitui o vitrină puternică pentru politica sa de extindere și ar consolida prezența sa într-o regiune râvnită.
