Inundații din ce în ce mai frecvente și mai violente în Europa

Cele mai extreme fenomene în Belgia și Germania în 2021. UE, "25.000 de kilometri de râuri trebuie eliberați

Translate

spinner.loading

spinner.loading

Le drammatiche inondazioni causate in Spagna dal fenomeno della Dana sono solo le ultime di una lunga lista di eventi estremi che negli ultimi anni si sono abbattuti sull’Europa. "Il loro comune denominatore è l'aumento delle temperature che, fra i suoi effetti, ha anche quello di aumentare esponenzialmente la capacità dell'atmosfera di contenere vapore acqueo", spiega Dino Zardi, fisico dell'atmosfera all'Università di Trento. "L'atmosfera più umida è anche più instabile, cioè sviluppa più facilmente moti verticali di sollevamento dovuti alla convezione, causando precipitazioni più copiose. Negli anni, infatti, abbiamo osservato un aumento dell'intensità dei fenomeni estremi. C'è anche la sensazione diffusa che stia aumentando la loro frequenza, ma per dirlo con certezza servirà una statistica più robusta".

Negli ultimi 30 anni, le inondazioni in Europa hanno colpito 5,5 milioni di persone, causando quasi 3.000 vittime e oltre 170 miliardi di euro di danni economici. I dati sono riportati in una risoluzione approvata al Parlamento europeo lo scorso settembre, proprio in seguito alle inondazioni causate dalla tempesta Boris che ha colpito prima l'Europa centrale (Austria, Repubblica Ceca, Polonia, Romania, Romania, Slovacchia, Germania, Ungheria) e poi anche l'Emilia-Romagna, con un bilancio complessivo di quasi una  trentina di vittime. Tutto il 2024, comunque, non è stato un anno facile: basti pensare alla coda dell'uragano Kirk che ha colpito l'Italia una decina di giorni fa, le piogge torrenziali che a inizio ottobre hanno causato una ventina di morti in Bosnia, e poi ancora l'alluvione in Costa Azzurra a fine settembre, quella che ha colpito Piemonte e Valle d'Aosta a luglio, quella che ha stravolto il sud della Germania lo scorso giugno o ancora la tempesta Henk che si è rovesciata su Francia e Gran Bretagna a gennaio.

le-alluvioni-in-europa_134x100.jpg

Guardando indietro al 2023, secondo i dati del programma Copernicus, le inondazioni hanno interessato circa 1,6 milioni di persone in Europa e causato circa l'81% delle perdite economiche dell'anno dovute agli impatti del cambiamento climatico sul continente. Un terzo della rete fluviale europea ha visto flussi superiori alla soglia di piena 'elevata', e si sono registrati livelli record nei principali bacini tra cui la Loira, il Reno e il Danubio, a causa di una serie di tempeste tra ottobre e dicembre. Il 2023 è stato poi l'anno dell'alluvione in Slovenia, Croazia e Austria, colpite ad agosto, e della grande alluvione in Emilia Romagna a maggio.

L'anno precedente, il 2022, è stato fortemente anomalo ma in senso opposto: in termini di precipitazioni, è stato più secco del 10% rispetto alla media e le condizioni di umidità del suolo sono state le seconde più basse degli ultimi 50 anni. Per i fiumi europei è stato l'anno più secco mai registrato in termini di area interessata, con il 63% che ha sperimentato flussi inferiori alla media.

Si è trattato dunque un anno di tregua dopo un 2021 davvero pesante. Il fenomeno più disastroso è quello che si è abbattuto nel mese di luglio su Germania e Belgio, interessando anche Lussemburgo e Paesi Bassi, con un bilancio complessivo di oltre 240 vittime (quasi 200 solo in Germania). Ad agosto è stato invece il turno della Turchia, con più di 70 vittime.

Il regolamento della Ue sul ripristino della natura, approvato lunedì 17 giugno 2024, impone di liberare 25mila chilometri di fiumi in Europa entro il 2030 da dighe, sbarramenti e coperture inutili. Ogni paese dell'Unione deve presentare entro il 2026 il suo piano per contribuire a questo obiettivo. Per l'Italia, questo obbligo può essere un'occasione per  affrontare un problema annoso: i tanti fiumi 'tombati', cioè  coperti da strade, piazze e perfino palazzi, che quando piove  forte straripano e provocano alluvioni, danni e morti.

Inundațiile dramatice provocate în Spania de fenomenul Dana sunt doar ultimele dintr-o lungă listă de fenomene extreme care au lovit Europa în ultimii ani. "Numitorul lor comun este creșterea temperaturilor, care, printre efectele sale, are și acela de a crește exponențial capacitatea atmosferei de a reține vapori de apă", explică Dino Zardi, fizician atmosferic la Universitatea din Trento. "Atmosfera mai umedă este, de asemenea, mai instabilă, adică dezvoltă mai ușor mișcări verticale de ridicare din cauza convecției, provocând mai multe precipitații. De-a lungul anilor, am observat o creștere a intensității fenomenelor extreme. Există, de asemenea, sentimentul larg răspândit că frecvența acestora este în creștere, dar vor fi necesare statistici mai solide pentru a fi siguri".

În ultimii 30 de ani, inundațiile din Europa au afectat 5,5 milioane de persoane, provocând aproape 3 000 de victime și pagube economice de peste 170 de miliarde de euro. Datele sunt prezentate într-o rezoluție adoptată de Parlamentul European în septembrie anul trecut, tocmai în urma inundațiilor provocate de furtuna Boris, care a afectat mai întâi Europa Centrală (Austria, Republica Cehă, Polonia, România, Slovacia, Germania, Ungaria) și apoi și Emilia-Romagna, cu un bilanț total de aproape treizeci de victime. Întregul an 2024 nu a fost însă un an ușor: este suficient să ne gândim la coada uraganului Kirk care a lovit Italia în urmă cu o duzină de zile, la ploile torențiale care au provocat aproximativ douăzeci de morți în Bosnia la începutul lunii octombrie, apoi din nou la inundațiile de pe Coasta de Azur de la sfârșitul lunii septembrie, la cea care a lovit Piemontul și Valea Aosta în iulie, la cea care a devastat sudul Germaniei în iunie anul trecut sau chiar la furtuna Henk care a măturat Franța și Marea Britanie în ianuarie.

le-alluvioni-in-europa_134x100.jpg

În 2023, conform datelor programului Copernicus, inundațiile au afectat aproximativ 1,6 milioane de persoane în Europa și au cauzat aproximativ 81% din pierderile economice ale anului din cauza impactului schimbărilor climatice asupra continentului. O treime din rețeaua hidrografică europeană a înregistrat debite care au depășit pragul "ridicat" de inundație, iar în bazine importante, printre care Loire, Rin și Dunăre, s-au înregistrat niveluri record din cauza unei serii de furtuni între octombrie și decembrie. 2023 a fost apoi anul inundațiilor din Slovenia, Croația și Austria, care au fost afectate în august, și al marii inundații din Emilia Romagna din mai.

Anul precedent, 2022, a fost extrem de anormal, dar în direcția opusă: în ceea ce privește precipitațiile, a fost cu 10% mai uscat decât media, iar condițiile de umiditate a solului au fost al doilea cel mai scăzut nivel din ultimii 50 de ani. În ceea ce privește râurile europene, a fost cel mai secetos an înregistrat vreodată în ceea ce privește suprafața afectată, 63% dintre acestea înregistrând debite sub medie.

A fost, așadar, un an de respiro după un 2021 foarte greu. Fenomenul cel mai dezastruos a fost cel care a lovit Germania și Belgia în iulie, afectând și Luxemburg și Țările de Jos, cu un bilanț total de peste 240 de morți (aproape 200 numai în Germania). În august a fost rândul Turciei, cu peste 70 de victime.

Regulamentul UE privind refacerea naturii, care a fost aprobat luni, 17 iunie 2024, prevede ca, până în 2030, 25 000 de kilometri de râuri din Europa să fie curățați de baraje, diguri și capace inutile. Fiecare țară din UE trebuie să își prezinte planul pentru a contribui la acest obiectiv până în 2026. Pentru Italia, această obligație poate fi o oportunitate de a aborda o problemă veche: numeroasele râuri "îngropate", adică acoperite de drumuri, piețe și chiar clădiri, care, atunci când plouă abundent, se revarsă și provoacă inundații, pagube și decese.