Any lingering doubts over the shifting winds in Washington were laid to rest with the release of last month's US security strategy taking most virulent aim not at China or Russia, but at the European Union.
Europe had barely absorbed that shock when it was blindsided by the US president's vow to wrest mineral-rich Greenland from EU and NATO member Denmark -- by force if need be.
European nations scrambled a military mission to Greenland to try to defuse Trump's threat -- but pushing back at the US president is easier said than done.
"Telling Trump 'You can't do that,' is not language that he understands," summed up one EU diplomat, granted anonymity to discuss the sensitive matter.
"We must appease Trump, not poke the beast."
The bottom line is that Europe's hands are tied: the continent is surging defence spending to break its security reliance on the United States -- but for now, it still needs US help to end the Ukraine war, and deter the looming Russian threat to its east.
In that spirit leaders have stopped well short of calling out Trump's threats -- levied right as the Europeans held crunch talks with US envoys on locking in post-war security guarantees for Ukraine.
Instead they have reached for their now-familiar Trump playbook: avoid escalation at all costs, and work to mollify the US president -- until the next time.
The half-dozen Europeans with a direct line to Trump, from France's Emmanuel Macron and Italy's Giorgia Meloni to NATO chief Mark Rutte, can claim some successes with this strategy, namely in clawing back a seat at the table of talks to end the Ukraine war.
But as Denmark's leader Mette Frederiksen warned this week, with three quarters of Trump's presidency left to run, there is reason to expect "the most challenging part" is yet to come.
And Europe may not be able to play nice forever.
Election tests loom
Trump's threats to Greenland are just one part of the picture.
Last year's trade standoff with Washington saw Europe strong-armed into what was widely seen as a lopsided deal.
Since then Team Trump has pressed an all-out assault branding Europe's civilisation moribund, imposing sanctions over digital rules it calls censorship, and vowing to boost political forces aligned with the president's MAGA ideology.
Strongman Viktor Orban can expect the weight of US foreign policy behind him in Hungary's April elections, with Elon Musk's X acting as a force multiplier for hard-right narratives.
And France's 2027 election looms as a key test.
Trump's camp has "formulated quite clearly" it would welcome a far-right win in the nuclear-armed EU heavyweight, said Tara Varma, European policy expert at the German Marshall Fund of the United States.
"We have to take them at their word," she warned, saying Europe needs to rethink tools designed to counter political meddling from regimes like Russia -- to meet the new US threat.
A 'bazooka' for Greenland?
The spectre of MAGA-fuelled interference feeds into the critical issue of whether the EU has the mettle to keep US tech giants in check.
So far the EU has stared down threats of US retaliation to keep enforcing its laws against online abuses and disinformation, with fines on X and others.
But even penalties in the hundreds of millions are seen as small fry for the likes of Musk -- who pours expletive-laden scorn on the EU and its rules.
So what more can Europe do to try to turn the tables?
Simple, say advocates of tougher action: play the economic card, as America's biggest bilateral trade partner.
When it comes to Greenland, European law professor Alberto Alemanno says the bloc's "most tangible threat" to deter Trump is freezing the US trade deal -- an idea gaining ground in the EU parliament.
The tough question is where to draw the line.
"Do we need the territorial integrity of the European Union to be breached? Do we need to see boots on the ground, to see the Americans entering into Greenland, in order to justify this?" asked Alemanno.
Beyond that, the bloc has a powerful weapon called the anti-coercion instrument -- never used before -- that allows for curbing imports of goods and services and has been invoked as a way to push back over tech and trade, and now Greenland.
Deploying the trade "bazooka," as it is dubbed, is one idea being brainstormed in Brussels but still seen as a long shot.
"Europe has a number of cards up its sleeve -- and it's chosen consciously or unconsciously not to use them," said the German Marshall Fund's Varma.
But at some point, she warned, "it might have to."
By Emma Charlton and Camille Camdessus
Traducerea/subtitrarea/voice-over-ul au fost generate de Inteligența Artificială, fără verificare sau editare umană, și sunt puse la dispoziție „așa cum este”, după cum se specifică în Termenii de utilizare ai platformei.
Orice îndoieli persistente cu privire la schimbările de direcție de la Washington au fost spulberate odată cu publicarea strategiei de securitate a SUA din luna trecută, care vizează în mod virulent nu China sau Rusia, ci Uniunea Europeană.
Europa abia apucase să asimileze acest șoc când a fost luată prin surprindere de promisiunea președintelui american de a smulge Groenlanda, bogată în minerale, din mâinile Danemarcei, membră a UE și NATO, cu forța, dacă va fi necesar.
Națiunile europene au organizat în grabă o misiune militară în Groenlanda pentru a încerca să dezamorseze amenințarea lui Trump, dar a riposta președintelui american este mai ușor de spus decât de făcut.
„A-i spune lui Trump «Nu poți face asta» nu este un limbaj pe care el îl înțelege”, a rezumat un diplomat al UE, căruia i s-a acordat anonimatul pentru a discuta această chestiune delicată.
„Trebuie să-l liniștim pe Trump, nu să-l provocăm”.
Concluzia este că Europa are mâinile legate: continentul crește cheltuielile pentru apărare pentru a-și reduce dependența de Statele Unite în materie de securitate, dar, deocamdată, are încă nevoie de ajutorul SUA pentru a pune capăt războiului din Ucraina și pentru a descuraja amenințarea rusă care planează asupra estului său.
În acest spirit, liderii s-au abținut să condamne amenințările lui Trump, lansate chiar în momentul în care europenii purtau discuții cruciale cu reprezentanții SUA pentru a stabili garanții de securitate postbelice pentru Ucraina.
În schimb, au apelat la strategia deja familiară a lui Trump: evitarea escaladării cu orice preț și încercarea de a-l calma pe președintele SUA – până data viitoare.
Cei șase europeni care au o legătură directă cu Trump, de la Emmanuel Macron din Franța și Giorgia Meloni din Italia până la șeful NATO, Mark Rutte, pot revendica unele succese cu această strategie, și anume recâștigarea unui loc la masa negocierilor pentru a pune capăt războiului din Ucraina.
Dar, așa cum a avertizat săptămâna aceasta liderul danez Mette Frederiksen, având în vedere că mai sunt trei sferturi din mandatul lui Trump, există motive să ne așteptăm ca „cea mai dificilă parte” să fie încă înainte.
Iar Europa s-ar putea să nu poată juca frumos la nesfârșit.
Se apropie alegerile
Amenințările lui Trump la adresa Groenlandei sunt doar o parte a tabloului.
Anul trecut, impasul comercial cu Washingtonul a determinat Europa să accepte un acord considerat de mulți ca fiind inechitabil.
De atunci, echipa Trump a lansat un atac total, calificând civilizația europeană ca fiind pe moarte, impunând sancțiuni asupra regulilor digitale pe care le numește cenzură și promițând să stimuleze forțele politice aliniate ideologiei MAGA a președintelui.
Omul forte Viktor Orban se poate aștepta la sprijinul politicii externe americane în alegerile din aprilie din Ungaria, X-ul lui Elon Musk acționând ca un multiplicator de forță pentru discursurile de extremă dreapta.
Iar alegerile din Franța din 2027 se profilează ca un test cheie.
Tabăra lui Trump a „formulat destul de clar” că ar saluta o victorie a extremei drepte în această putere nucleară a UE, a declarat Tara Varma, expertă în politică europeană la German Marshall Fund of the United States.
„Trebuie să îi luăm în serios”, a avertizat ea, spunând că Europa trebuie să regândească instrumentele concepute pentru a contracara amestecul politic al regimurilor precum Rusia, pentru a face față noii amenințări din partea SUA.
O „bazooka” pentru Groenlanda?
Spectrul interferenței alimentate de MAGA alimentează problema critică a capacității UE de a ține sub control giganții tehnologici americani.
Până în prezent, UE a ignorat amenințările de represalii din partea SUA pentru a continua să aplice legile sale împotriva abuzurilor online și dezinformării, aplicând amenzi companiei X și altor companii.
Dar chiar și sancțiunile de sute de milioane sunt considerate mărunte pentru oameni ca Musk, care își varsă disprețul plin de injurii asupra UE și regulilor sale.
Deci, ce mai poate face Europa pentru a încerca să întoarcă situația?
Răspunsul este simplu, spun susținătorii unor măsuri mai dure: să joace cartea economică, în calitate de cel mai mare partener comercial bilateral al Americii.
În ceea ce privește Groenlanda, profesorul de drept european Alberto Alemanno spune că „cea mai tangibilă amenințare” a blocului pentru a-l descuraja pe Trump este înghețarea acordului comercial cu SUA – o idee care câștigă teren în parlamentul UE.
Întrebarea dificilă este unde să se tragă linia.
„Este nevoie ca integritatea teritorială a Uniunii Europene să fie încălcată? Este nevoie să vedem trupe pe teren, să vedem americanii intrând în Groenlanda, pentru a justifica acest lucru?”, a întrebat Alemanno.
Dincolo de asta, blocul dispune de o armă puternică numită instrumentul anti-coerciune – care nu a fost folosit niciodată până acum – care permite limitarea importurilor de bunuri și servicii și care a fost invocat ca o modalitate de a riposta în domeniul tehnologiei și comerțului, iar acum și în Groenlanda.
Utilizarea „bazooka” comercială, așa cum este numită, este una dintre ideile discutate la Bruxelles, dar este încă considerată o soluție puțin probabilă.
„Europa are mai multe cărți în mânecă – și a ales, conștient sau inconștient, să nu le folosească”, a spus Varma, de la German Marshall Fund.
Însă, la un moment dat, a avertizat ea, „s-ar putea să fie nevoită să o facă”.
De Emma Charlton și Camille Camdessus