Europe is the world's fastest-warming continent and the first two months of summer have been marked by successive heatwaves, scorching temperatures and bone-dry conditions.
The Copernicus Climate Change Service said the combined average temperature in western Europe for June-July was 21.62C -- beating the 2022 record for the same period.
This reflected "the exceptional persistence of heat" so far this summer, Copernicus said.
Levels of soil moisture were "significantly lower" than in July 2022 when the last severe drought gripped western Europe, Copernicus added.
"This is a clear example of how climate change is intensifying heat extremes, with heat and drought increasingly reinforcing one another," said Samantha Burgess from the European Centre for Medium-Range Weather Forecasts, which operates Copernicus.
Very dry conditions were observed in July across western and central European nations including France, Spain, Austria and Hungary but also the United Kingdom, Ireland and part of Iceland.
River flows were unusually low with the Seine, Rhine and Danube particularly affected. Transport, irrigation and energy production has been impacted in several European countries.
These hot and dry conditions were also ideal for fires and scientists say the frequency of extreme fire-prone weather in Europe is increasing with climate change.
France and Spain have battled their worst infernos in living memory this summer, while other nations in Europe and as well as the US northwest and Canada have also experienced serious blazes.
Heat on the horizon
Copernicus also said the world's oceans hit record-high temperatures for a second straight month in July, driven by marine heatwaves around Europe and a powerful El Nino taking shape in the Pacific.
Global average sea surface temperatures in July were 20.96C, beating the previous record of 2023.
Copernicus director Carlo Buontempo said parts of the Mediterranean and Atlantic were unusually warm but the developing El Nino "is probably the driving force" behind the record sea temperatures.
"We are now facing a very large El Nino -- possibly unprecedented in terms of amplitude. It is clear that the contribution coming from the tropical Pacific becomes quite important," the climate scientist told reporters on August 5.
El Nino is the warm phase of a natural climate cycle that temporarily raises ocean temperatures in the tropical Pacific and can influence weather extremes like drought and floods around the world.
It also adds heat to a planet already warmed from burning fossil fuels.
El Nino events typically peak at the end of a year before heat is released from the ocean into the atmosphere, pushing up global temperatures.
The last El Nino helped make 2023 and 2024 the second- and first-hottest years on record, respectively.
Buontempo said scientists expect a new record for global average temperatures later this year or early 2027.
Climate regulator
Globally, last month was the joint second-warmest July on record with an average surface air temperature 1.47C above the 1850-1900 pre-industrial benchmark, Copernicus said.
The last 11 years have been the hottest on record and "we have not seen a climate that warm during our lifetime, and very possibly our civilisation", Buontempo said.
"And the main driver for this warming -- as we know -- are the greenhouse gases", he said.
Oceans absorb most of the excess heat caused by humanity's carbon emissions and therefore play a key role in regulating the climate.
Hotter seas can have damaging knock-on effects on the planet, fuelling stronger storms and rainfall and bleaching coral reefs.
Copernicus takes measurements using billions of satellite and weather readings, both on land and at sea, and their data extends back to 1940.
by Nick Perry
Europa este continentul cu cea mai rapidă încălzire din lume, iar primele două luni ale verii au fost marcate de valuri de căldură succesive, temperaturi toride și condiții de secetă extremă.
Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice a declarat că temperatura medie combinată în Europa de Vest pentru lunile iunie-iulie a fost de 21,62 °C — depășind recordul din 2022 pentru aceeași perioadă.
Acest lucru a reflectat „persistența excepțională a căldurii” înregistrată până în prezent în această vară, a precizat Copernicus.
Nivelurile de umiditate a solului au fost „semnificativ mai scăzute” decât în iulie 2022, când ultima secetă severă a afectat Europa de Vest, a adăugat Copernicus.
„Acesta este un exemplu clar al modului în care schimbările climatice intensifică fenomenele de căldură extremă, căldura și seceta întărindu-se reciproc din ce în ce mai mult”, a declarat Samantha Burgess de la Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu, care gestionează programul Copernicus.
În luna iulie s-au înregistrat condiții de secetă extremă în țările din Europa de Vest și Centrală, inclusiv în Franța, Spania, Austria și Ungaria, dar și în Regatul Unit, Irlanda și o parte din Islanda.
Debitele râurilor au fost neobișnuit de scăzute, Sena, Rinul și Dunărea fiind afectate în mod deosebit. Transporturile, irigațiile și producția de energie au fost afectate în mai multe țări europene.
Aceste condiții de căldură și secetă au fost, de asemenea, ideale pentru incendii, iar oamenii de știință afirmă că frecvența fenomenelor meteorologice extreme care favorizează incendiile în Europa este în creștere odată cu schimbările climatice.
Franța și Spania s-au confruntat în această vară cu cele mai grave incendii din istoria recentă, în timp ce alte țări din Europa, precum și nord-vestul Statelor Unite și Canada, au fost, de asemenea, afectate de incendii grave.
Căldură la orizont
Copernicus a mai arătat că, în luna iulie, oceanele lumii au atins temperaturi record pentru a doua lună consecutivă, ca urmare a valurilor de căldură marine din jurul Europei și a unui puternic fenomen El Niño care se conturează în Pacific.
Temperatura medie globală a suprafeței mării în luna iulie a fost de 20,96 °C, depășind recordul anterior din 2023.
Directorul Copernicus, Carlo Buontempo, a declarat că anumite zone din Marea Mediterană și din Oceanul Atlantic au fost neobișnuit de calde, dar fenomenul El Niño, aflat în dezvoltare, „este probabil forța motrice” din spatele temperaturilor record ale mării.
„Ne confruntăm acum cu un fenomen El Niño de amploare foarte mare – posibil fără precedent din punct de vedere al amplitudinii. Este clar că aportul provenit din Pacificul tropical devine destul de important”, a declarat climatologul reporterilor pe 5 august.
El Niño este faza caldă a unui ciclu climatic natural care crește temporar temperaturile oceanului în Pacificul tropical și poate influența fenomene meteorologice extreme, precum seceta și inundațiile, în întreaga lume.
De asemenea, acesta adaugă căldură unei planete deja încălzite de arderea combustibililor fosili.
Fenomenele El Niño ating de obicei apogeul la sfârșitul anului, înainte ca căldura să fie eliberată din ocean în atmosferă, determinând creșterea temperaturilor globale.
Ultimul fenomen El Niño a contribuit la transformarea anilor 2023 și 2024 în al doilea și, respectiv, primul cel mai cald an înregistrat vreodată.
Buontempo a afirmat că oamenii de știință se așteaptă la un nou record al temperaturilor medii globale la sfârșitul acestui an sau la începutul anului 2027.
Autoritatea de reglementare climatică
La nivel global, luna trecută a fost a doua cea mai caldă lună iulie din istorie, la egalitate cu o altă lună, cu o temperatură medie a aerului la suprafață cu 1,47 °C peste valoarea de referință preindustrială din perioada 1850-1900, a precizat Copernicus.
Ultimii 11 ani au fost cei mai calzi înregistrați vreodată și „nu am mai văzut un climat atât de cald în timpul vieții noastre și, foarte probabil, nici în istoria civilizației noastre”, a spus Buontempo.
„Iar principalul factor al acestei încălziri – după cum știm – îl reprezintă gazele cu efect de seră”, a adăugat el.
Oceanele absorb cea mai mare parte a căldurii în exces cauzate de emisiile de carbon ale umanității și, prin urmare, joacă un rol esențial în reglarea climei.
Mările mai calde pot avea efecte în lanț dăunătoare asupra planetei, alimentând furtuni și precipitații mai puternice și provocând albirea recifelor de corali.
Copernicus efectuează măsurători folosind miliarde de date satelitare și meteorologice, atât pe uscat, cât și pe mare, iar datele sale se întind până în 1940.
de Nick Perry
