In response to the assessment by the Copernicus Climate Change Service, the UN warned that until humanity weaned off fossil fuels, the planet would only push deeper into uncharted territory.
Copernicus observations go back to 1940 but other evidence -- such as ice cores, tree rings and coral skeletons -- allow scientists to place today's climate against a much longer historical context.
"Humans haven't seen temperatures as hot as today for, arguably, at least the last 100,000 years," Samantha Burgess from the European Centre for Medium-Range Weather Forecasts, which oversees Copernicus, told AFP.
Global average air temperatures in August were 16.96C, Copernicus said -- surpassing by 0.01C the previous all-time monthly record set in July 2023. Copernicus said it considered the two months joint-highest given the narrow difference.
Scientists say that human activity -- primarily the burning of coal, oil and gas -- has warmed the planet by roughly 1.4C since pre-industrial times and increased the severity and likelihood of extreme weather.
Yet heat-trapping greenhouse gas emissions rose to new highs in 2025.
"The evidence is irrefutable: this is the spiralling price of humanity's fossil fuel addiction, and the global climate crisis it is fuelling," United Nations climate chief Simon Stiell said of the Copernicus report.
More ahead
Global sea surface temperatures also set a new daily high and tied equal-hottest for August, extending a three-month streak of record-breaking warmth across the world's oceans.
More than 90 percent of excess heat trapped by greenhouse gas emissions has been absorbed by the oceans, sparing land from warming but at severe cost to marine life, reefs and coastal communities.
Records tumbled in overheated basins like the Atlantic and Mediterranean and also the tropical Pacific, where the strongest El Nino weather pattern in the modern era is fast accumulating strength.
These events are marked by unusually warm Pacific waters but raise the odds of wild weather thousands of miles away, from floods in Peru to droughts in Africa and wildfires in Australia.
The warmer phase of a natural climate cycle, El Nino episodes usually deliver a temporary spike in global temperatures already elevated by long-term background warming.
Scientists expect records to keep falling in the months ahead as this "super" El Nino approaches peak intensity around December and for 2027 -- and maybe even 2026 -- to become the hottest years ever observed.
"Climate change makes every El Nino hotter, and until we stop burning coal, oil, and gas these record-shattering months will simply keep on coming," said Friederike Otto, a climate scientist from Imperial College London.
Sizzling summer
Copernicus also said that August "marked the end of western Europe's warmest summer" that surpassed the long-standing record set in 2003.
The June to August season was defined by severe, back-to-back heatwaves that shut schools, dried up rivers and primed the land for devastating wildfires.
Between mid-July and mid-August, the continent's EuroMomo monitoring platform estimated that Europe saw more than 32,000 excess deaths.
Scientists from the World Weather Attribution network concluded that a particularly strong heatwave in June would have been "virtually impossible" without the influence of climate change.
But extraordinary heat was felt around the globe.
On Wednesday, the National Oceanic and Atmospheric Administration said the contiguous United States has endured its hottest summer on record.
And regions home to around 900 million people lived through the hottest July ever observed, according to AFP analysis of Copernicus data.
"We've had an exceptional summer -- not only in Europe, but other parts of the world where records that have existed for close to a century have fallen," said Burgess, an ocean scientist and strategic lead for at ECMWF.
The climate would "continue to get more extreme unless we turn off the tap to global emissions", she added.
Ca răspuns la evaluarea realizată de Serviciul Copernicus pentru Schimbările Climatice, ONU a avertizat că, până când omenirea nu va renunța la combustibilii fosili, planeta se va adânci tot mai mult într-un teritoriu necunoscut.
Observațiile Copernicus datează din 1940, dar alte dovezi – precum carotele de gheață, inelele copacilor și scheletele de corali – le permit oamenilor de știință să plaseze clima actuală într-un context istoric mult mai îndelungat.
„Oamenii nu au mai înregistrat temperaturi atât de ridicate ca cele de astăzi, probabil, cel puțin în ultimii 100.000 de ani”, a declarat pentru AFP Samantha Burgess, de la Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu, care coordonează programul Copernicus.
Temperaturile medii globale ale aerului în luna august au fost de 16,96 °C, a precizat Copernicus — depășind cu 0,01 °C precedentul record lunar absolut stabilit în iulie 2023. Copernicus a menționat că, având în vedere diferența nesemnificativă, consideră că aceste două luni au înregistrat ex aequo cea mai ridicată temperatură.
Oamenii de știință afirmă că activitatea umană — în primul rând arderea cărbunelui, a petrolului și a gazelor — a încălzit planeta cu aproximativ 1,4 °C față de perioada preindustrială și a sporit severitatea și probabilitatea apariției fenomenelor meteorologice extreme.
Cu toate acestea, emisiile de gaze cu efect de seră, care rețin căldura, au atins noi maxime în 2025.
„Dovezile sunt incontestabile: acesta este prețul tot mai mare al dependenței umanității de combustibilii fosili și al crizei climatice globale pe care o alimentează”, a declarat Simon Stiell, șeful departamentului pentru climă al Națiunilor Unite, referindu-se la raportul Copernicus.
Mai multe în continuare
Temperaturile globale la suprafața mării au atins, de asemenea, un nou record zilnic și au egalat cea mai ridicată temperatură înregistrată vreodată în luna august, prelungind o serie de trei luni de căldură record în oceanele lumii.
Peste 90% din căldura în exces captată de emisiile de gaze cu efect de seră a fost absorbită de oceane, protejând uscatul de încălzire, dar cu un cost grav pentru viața marină, recifele și comunitățile de coastă.
Recordurile au fost doborâte în bazine supraîncălzite precum Atlanticul și Marea Mediterană, precum și în Pacificul tropical, unde cel mai puternic fenomen meteorologic El Niño din era modernă își intensifică rapid puterea.
Aceste fenomene sunt caracterizate de ape neobișnuit de calde în Pacific, dar sporesc probabilitatea apariției unor fenomene meteorologice extreme la mii de mile distanță, de la inundații în Peru la secete în Africa și incendii de pădure în Australia.
Fiind faza mai caldă a unui ciclu climatic natural, episoadele El Niño determină de obicei o creștere temporară a temperaturilor globale, deja ridicate de încălzirea de fond pe termen lung.
Oamenii de știință se așteaptă ca recordurile să continue să cadă în lunile următoare, pe măsură ce acest „super” El Niño se apropie de intensitatea maximă în jurul lunii decembrie, iar anii 2027 – și poate chiar 2026 – să devină cei mai călduroși ani observați vreodată.
„Schimbările climatice fac ca fiecare El Niño să fie mai cald, iar până când nu vom înceta să ardem cărbune, petrol și gaz, aceste luni care sparg recordurile vor continua pur și simplu să apară”, a declarat Friederike Otto, cercetătoare în domeniul climei la Imperial College London.
O vară toridă
Copernicus a menționat, de asemenea, că luna august „a marcat sfârșitul celei mai calde veri din Europa de Vest”, care a depășit recordul de lungă durată stabilit în 2003.
Perioada iunie-august a fost marcată de valuri de căldură severe și consecutive, care au determinat închiderea școlilor, au secat râurile și au creat condiții propice pentru incendii de pădure devastatoare.
Între mijlocul lunii iulie și mijlocul lunii august, platforma de monitorizare a continentului, EuroMomo, a estimat că în Europa s-au înregistrat peste 32 000 de decese în plus față de media sezonului.
Oamenii de știință din rețeaua World Weather Attribution au concluzionat că un val de căldură deosebit de puternic din luna iunie ar fi fost „practic imposibil” fără influența schimbărilor climatice.
Însă căldura extremă s-a resimțit pe tot globul.
Miercuri, Administrația Națională Oceanică și Atmosferică a declarat că teritoriul continental al Statelor Unite a înregistrat cea mai toridă vară din istorie.
Iar regiunile în care trăiesc aproximativ 900 de milioane de oameni au trecut prin cea mai caldă lună iulie observată vreodată, potrivit unei analize a datelor Copernicus realizate de AFP.
„Am avut o vară excepțională – nu doar în Europa, ci și în alte părți ale lumii, unde au fost doborâte recorduri care existau de aproape un secol”, a declarat Burgess, oceanograf și coordonator strategic la ECMWF.
Clima „va continua să devină tot mai extremă, dacă nu vom opri fluxul emisiilor globale”, a adăugat ea.
