Măsurile preventive și nu cele reactive ar fi de dorit, spune la RFI Camelia Ionescu, manager Ape Dulci din cadrul WWF Romania.

Specialista explică și de ce am ajuns în această situație:

C.I: Dacă vorbim despre ploile abundente, despre cantitatea uriașă de apă care la un moment dat poate apărea în diverse zone, până la urmă, cred că de acolo ar trebui să pornim discuția și cum putem noi să facem față unor astfel de situații, să prevenim de fapt astfel de situații, oriunde ar fi ele. Pentru că am avut și anul trecut o situație dramatică în zona Galați. Anul acesta avem o altă situație în zona Praid, în care acumulările acestea de apă pe care le punem și în categoria efectelor schimbărilor climatice, cantitățile acestea uriașe de apă care vin într-un timp foarte, foarte scurt, ar trebui să știm cum să prevenim efectele dezastruoase ale unor astfel de evenimente. 

Rep: Și de ce pare că nu știm?

C.I: Chiar dacă avem într-un fel o strategie de adaptare la schimbările climatice, avem planul de management al riscului la inundații, care a fost aprobat acum aproximativ doi ani, care a fost pregătit de experți și de experți internaționali cu datele, informațiile și cu colaborarea cu experții din țara noastră,  acele planuri ar trebui să fie implementate de urgență. Ar trebui fonduri alocate de urgență pentru implementarea acelor măsuri care să prevină aceste efecte dezastruoase și prioritizați acele măsuri care vin cu beneficii multiple, care aduc atât efecte, beneficii în condițiile de inundații, dar și de secetă. Și sunt acele măsuri prinse în diverse planuri oficiale și strategii oficiale. Le lipsește finanțarea chiar din fonduri europene, accesarea acelor fonduri pentru astfel de măsuri, dar și alocarea din bugetul statului pentru prevenirea unor astfel de dezastre. 

Rep: Pe de altă parte, ministrul Mediului spune: trebuie să salvăm ce mai poate fi salvat, în condițiile în care, iată, miercuri, lucrările pentru realizarea devierii temporare a pârâului Corund au început. Putea fi o soluție dacă începeau mai devreme devierea? 

C.I: Da, măsurile și soluțiile ar fi în principal măsurile preventive și nu reactive. Să schimbăm cumva această paradigmă în a interveni atunci când se întâmplă dezastrul. Mai important este să pe termen lung și pentru o gândire pe termen lung, să prevenim astfel de astfel de dezastre. Acum, clar, lucrările care vor fi făcute acolo sunt în baza cunoștințelor, datelor, informațiilor, specialiștilor care înțeleg că vor veni și din țările din Uniunea Europeană. Dar mai important pentru anii următori, pentru perioada următoare, este de a investi practic în aceste măsuri care să prevină astfel de astfel de dezastre și să aducă și alte beneficii, cum ar fi implementarea unor măsuri verzi dorite și de comunitatea locală, dar și care să prevină aceste efecte ale schimbărilor climatice când vorbim despre inundații sau secetă. 

Rep: Și cum spuneați că problema majoră o reprezintă banii, finanțarea. Asta înseamnă că ce se întâmplă la Praid se poate repeta în funcție de diferiți factori și la alte saline?

C.I: În alte zone, nu neapărat saline, dar am menționat de ce s-a întâmplat în județul Galați anul trecut. Anul ăsta avem Salina, deci practic în orice zonă din țară se pot întâmpla astfel de fenomene meteo extreme, acumulări uriașe de apă în urma ploilor și acumulărilor. De exemplu, din curgerea pe râuri a unor cantități mai mari de apă, care, în situația actuală sau în contextul actual și configurația actuală a anumitor terenuri nu pot face față. Sunt construite localități chiar la buza apei și așa crește riscul producerii acestor pagube uriașe. 

Rep: Și dacă aruncăm o privire în alte părți, avem ce învăța? Există niște modele de succes?

C.I: Sunt implementate modele inovatoare. Legat de prevenție, sunt programe naționale care merg către a preveni producerea unor astfel de dezastre și sunt țări din Europa și nu numai, care au alocat expertiză, capacitate și fonduri pentru pregătirea și implementarea unor astfel de de măsuri ce pot fi date exemple din din Olanda sau din și chiar din Germania, unde sunt programe dedicate pentru și focusate dedicate unor bazine hidrografice, cu implementarea unor proiecte concrete specifice, astfel încât să reducă riscul unor astfel de dezastre. 

În România există modele de genul acesta sau gândirea aceasta este inclusă în Planul de management al bazinelor hidrografice, care a fost recent aprobat. Importantă este implementarea. Acel plan conține măsuri și de prevenție, conține măsuri care să aducă aceste beneficii multiple. Important este să existe finanțare și autoritățile să fie mobilizate pentru implementarea acestor măsuri.