Curtea critică Bruxelles-ul pentru lipsa de transparență privind textele vaccinului von der Leyen
O instanță superioară a decis că Comisia Europeană nu a trecut testul transparenței prin refuzul de a face publice mesajele text trimise de Ursula von der Leyen șefului Pfizer în timp ce blocul încerca să obțină vaccinurile Covid.
Translate
spinner.loading
spinner.loading
Siding with The New York Times, which brought the case, the Court of Justice of the European Union (EUCJ) said the commission did not give "plausible" explanations as to why it did not hand over the texts to the US daily.
The ruling is a blow to von der Leyen, the commission president, and gives weight to critics who have accused her of centralised and opaque decision-making.
In a sharp rebuke of the EU's top leadership body, the Luxembourg based court wrote that "The Commission cannot merely state that it does not hold the requested documents."
It "failed to explain in a plausible manner why it considered that the text messages exchanged in the context of the procurement of Covid-19 vaccines did not contain important information," the court added in a statement.
The verdict, which can be appealed, quashes the commission's decision not to hand over the messages and sends the EU executive back to the drawing board in its duty to respond to The New York Times' request.
However, given the uncertainty around whether the messages have been deleted or not, what happens next is not overly clear.
The commission said it "will adopt a new decision providing a more detailed explanation" in response to The Times -- while also considering whether to appeal the verdict.
"Transparency has always been of paramount importance for the Commission and President von der Leyen," it said in a statement.
'Victory for transparency'
The case centred on elusive exchanges between von der Leyen and Albert Bourla, chief executive of Pfizer -- which was chosen by the bloc as its main vaccine supplier at the height of the pandemic.
The New York Times, which revealed the existence of the messages, sued the commission in 2023 after Brussels declined to produce them following a freedom of information request.
The newspaper hailed the ruling as a "victory for transparency and accountability", saying it sent "a powerful message that ephemeral communications are not beyond the reach of public scrutiny".
The commission argued it could not find the texts because they had not been recorded and archived -- something it says is done only when the content is deemed "substantive".
But such reasoning was rebuffed by the lower chamber of the EUCJ, which chastised the EU body for not having explained what searches it carried out to find the documents, and why it no longer had them.
"The Commission has not sufficiently clarified whether the requested text messages were deleted and, if so, whether the deletion was done deliberately or automatically or whether the President's mobile phone had been replaced in the meantime," it said.
The EU moved swiftly after the Covid pandemic emerged in 2020 to secure vaccines for member countries to buy for their citizens and residents at a time of massive global demand for the shots.
But many aspects of the procurement from Pfizer have been kept confidential, leading to accusations of a lack of transparency -- and several legal proceedings in Belgium and with EU courts.
'Maladministration'
Lawyers for the European Commission had argued that the private messages did not constitute part of the vaccine negotiation.
They might have involved side issues, such as von der Leyen and Bourla agreeing to speak on a certain day, at a certain time, they suggested.
Earlier this week, an EU official argued that commission workers, including its chief, do not have an obligation to record all their emails, texts and instant messaging chats, as this would be "materially impossible".
The commission's lawyer, Paolo Stancanelli, said in November that its services asked to track down the messages after The Times reached out to the EU chief's cabinet, which replied it was unable to find them.
But in January 2022, the EU's ombudsman had already described this as "maladministration", saying that the messages should have been subject to the bloc's transparency rules.
"This ruling is about more than transparency: it is about reinstating the institutional accountability the European Commission has been sorely lacking," anti-graft group Transparency International said of Wednesday's verdict.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a dat dreptate cotidianului american The New York Times, care a inițiat acțiunea, afirmând că Comisia nu a oferit explicații "plauzibile" cu privire la motivul pentru care nu a transmis textele cotidianului american.
Hotărârea este o lovitură pentru von der Leyen, președinta Comisiei, și dă greutate criticilor care au acuzat-o de un proces decizional centralizat și opac.
Într-o mustrare dură la adresa organului de conducere de vârf al UE, instanța cu sediul la Luxemburg a scris că "Comisia nu poate doar să declare că nu deține documentele solicitate".
Aceasta "nu a reușit să explice într-un mod plauzibil de ce a considerat că mesajele text schimbate în contextul achiziționării vaccinurilor Covid-19 nu conțin informații importante", a adăugat instanța într-o declarație.
Verdictul, care poate fi atacat cu recurs, anulează decizia Comisiei de a nu preda mesajele și trimite executivul UE înapoi la masa de desen în ceea ce privește datoria sa de a răspunde la solicitarea New York Times.
Cu toate acestea, având în vedere incertitudinea cu privire la faptul dacă mesajele au fost șterse sau nu, ceea ce urmează nu este prea clar.
Comisia a declarat că "va adopta o nouă decizie oferind o explicație mai detaliată" ca răspuns la The Times - în timp ce analizează, de asemenea, dacă să facă apel la verdict.
"Transparența a fost întotdeauna de o importanță capitală pentru Comisie și pentru președintele von der Leyen", a afirmat aceasta într-o declarație.
"Victorie pentru transparență
Cazul s-a axat pe schimburile evazive dintre von der Leyen și Albert Bourla, directorul executiv al Pfizer - care a fost ales de bloc drept principalul său furnizor de vaccinuri în perioada de vârf a pandemiei.
New York Times, care a dezvăluit existența mesajelor, a dat în judecată Comisia în 2023, după ce Bruxelles-ul a refuzat să le prezinte în urma unei cereri privind libertatea de informare.
Ziarul a salutat hotărârea ca fiind o "victorie pentru transparență și responsabilitate", afirmând că aceasta a transmis "un mesaj puternic conform căruia comunicările efemere nu sunt în afara controlului public".
Comisia a susținut că nu a putut găsi textele deoarece acestea nu fuseseră înregistrate și arhivate - ceea ce, potrivit acesteia, se face doar atunci când conținutul este considerat "substanțial".
Însă un astfel de raționament a fost respins de camera inferioară a CJUE, care a criticat organismul UE pentru că nu a explicat ce căutări a efectuat pentru a găsi documentele și de ce nu le mai deține.
"Comisia nu a clarificat suficient dacă mesajele text solicitate au fost șterse și, în caz afirmativ, dacă ștergerea a fost făcută în mod deliberat sau automat sau dacă telefonul mobil al președintelui a fost înlocuit între timp", a declarat aceasta.
După apariția pandemiei Covid în 2020, UE a acționat rapid pentru a obține vaccinuri pe care țările membre să le cumpere pentru cetățenii și rezidenții lor, într-un moment în care cererea globală pentru aceste vaccinuri era foarte mare.
Însă multe aspecte ale achiziției de la Pfizer au fost păstrate confidențiale, ceea ce a dus la acuzații de lipsă de transparență - și la mai multe proceduri judiciare în Belgia și la instanțele UE.
"Administrare defectuoasă
Avocații Comisiei Europene au susținut că mesajele private nu făceau parte din negocierile privind vaccinurile.
Aceștia au sugerat că ar fi putut avea legătură cu aspecte secundare, cum ar fi faptul că von der Leyen și Bourla au convenit să vorbească într-o anumită zi, la o anumită oră.
La începutul acestei săptămâni, un oficial UE a susținut că lucrătorii Comisiei, inclusiv șeful acesteia, nu au obligația de a-și înregistra toate e-mailurile, mesajele text și discuțiile prin mesagerie instantanee, deoarece acest lucru ar fi "imposibil din punct de vedere material".
Avocatul Comisiei, Paolo Stancanelli, a declarat în noiembrie că serviciile sale au cerut să urmărească mesajele după ce The Times a contactat cabinetul șefului UE, care a răspuns că nu le poate găsi.
Însă, în ianuarie 2022, Ombudsmanul UE calificase deja acest lucru drept "administrare defectuoasă", afirmând că mesajele ar fi trebuit să fie supuse normelor de transparență ale blocului comunitar.
"Această hotărâre este mai mult decât transparență: este vorba despre restabilirea responsabilității instituționale a Comisiei Europene, care a lipsit cu desăvârșire", a declarat grupul anti-graft Transparency International cu privire la verdictul de miercuri.