The so-called "reparation loan" is seen as crucial to helping keep Kyiv in the fight against Moscow and making the Kremlin pay -- but it is fraught with legal and political perils.
To get around them, the European Commission has floated a complex scheme it says could hand 140 billion euros ($162 billion) to Kyiv over the next few years.
Here's what is at stake and how it could work:
What's happened?
The EU froze some 200 billion euros of Russian central bank assets after Moscow's tanks rolled into Ukraine in 2022.
The vast majority are held in international deposit organisation Euroclear, based in Belgium.
G7 countries have already used the interest of the frozen assets to fund a $50-billion loan for Ukraine.
But as Russia's war drags on through a fourth year -- and support dries up from Washington -- Kyiv's backers are now looking to go further to help plug its budget.
What's the plan?
While more hawkish countries in the EU have called to just seize the Russian assets outright, that is a red line for many others.
To get around that, the European Commission, the EU's executive, has floated a financial switcheroo that it insists does not touch the Russian sovereign assets.
Instead, under the proposal the EU would borrow funds from Euroclear that have matured into cash.
That money would then in turn be loaned to Ukraine, on the understanding that Kyiv would only repay the loan if Russia coughs up for the damage it has wrought.
The scheme would be "fully guaranteed" by the EU's 27 member states -- who would have to ensure repayment themselves to Euroclear if they eventually decided Russia could reclaim the assets without paying reparations.
Belgian demands?
Belgium has been the most vocal sceptic of a plan it fears could open up the country to costly legal challenges from Russia.
Prime Minister Bart De Wever has insisted that to move ahead Belgium needs firm guarantees from all other EU states that they will share the liability if Moscow comes calling.
He also wants other countries in the bloc to promise to start tapping Russian assets frozen in their territories.
He warned at Thursday's summit that unless those conditions were met, he would do all in his power "politically and legally, to stop this decision".
What's next?
Thursday's summit conclusions -- adopted by all member states with the exception of Hungary, seen as Russia's closest ally in the 27-nation bloc -- had to be watered down in light of objections from Belgium.
The text did not mention the loan directly, instead inviting the commission to present "options for financial support" for Ukraine for 2026 and 2027 -- to be presented to leaders at their next summit in December.
There is certain to be lengthy wrangling over the small print of any proposal, with lawyers poised to go through it with a fine-tooth comb.
One key sticking point could be the conditions for how the funds can eventually be spent by Kyiv.
France is insisting that the bulk of the funds go to buying weapons from within Europe, as it seeks to bolster the EU's defence industry.
The commission has backed that argument for now but other member states insist the focus should be on allowing Kyiv to get what it needs to fight Moscow, wherever it comes from.
That could also help to keep US President Donald Trump on side by pumping some of the funds to buying American weaponry.
By Max Delany
Traducerea/subtitrarea/voice-over-ul au fost generate de Inteligența Artificială, fără verificare sau editare umană, și sunt puse la dispoziție „așa cum este”, după cum se specifică în Termenii de utilizare ai platformei.
Așa-numitul "împrumut de reparație" este considerat crucial pentru a ajuta Kievul să rămână în lupta împotriva Moscovei și pentru a face Kremlinul să plătească - dar este plin de pericole juridice și politice.
Pentru a le ocoli, Comisia Europeană a lansat un sistem complex care, potrivit acesteia, ar putea oferi Kievului 140 de miliarde de euro (162 de miliarde de dolari) în următorii câțiva ani.
Iată care este miza și cum ar putea funcționa schema:
Ce s-a întâmplat?
UE a înghețat aproximativ 200 de miliarde de euro din activele băncii centrale ruse, după ce tancurile Moscovei au intrat în Ucraina în 2022.
Marea majoritate sunt deținute de organizația internațională de depozit Euroclear, cu sediul în Belgia.
Țările G7 au utilizat deja dobânzile aferente activelor înghețate pentru a finanța un împrumut de 50 de miliarde de dolari pentru Ucraina.
Dar, pe măsură ce războiul Rusiei se prelungește pentru al patrulea an - și sprijinul Washingtonului scade - susținătorii Kievului caută acum să meargă mai departe pentru a ajuta la acoperirea bugetului său.
Care este planul?
În timp ce țările cele mai agresive din UE au cerut confiscarea totală a activelor rusești, aceasta este o linie roșie pentru mulți alții.
Pentru a ocoli această situație, Comisia Europeană, executivul UE, a propus o manevră financiară care insistă că nu afectează activele suverane rusești.
În schimb, conform propunerii, UE ar împrumuta fonduri de la Euroclear care au ajuns la scadență în numerar.
Acești bani ar fi la rândul lor împrumutați Ucrainei, cu condiția ca Kievul să ramburseze împrumutul numai dacă Rusia plătește pentru daunele pe care le-a provocat.
Sistemul ar fi "pe deplin garantat" de cele 27 de state membre ale UE - care ar trebui să asigure ele însele rambursarea către Euroclear dacă, în cele din urmă, ar decide că Rusia poate revendica activele fără să plătească despăgubiri.
Cereri belgiene?
Belgia a fost cel mai vehement sceptic cu privire la un plan despre care se teme că ar putea expune țara la provocări juridice costisitoare din partea Rusiei.
Premierul Bart De Wever a insistat asupra faptului că, pentru a merge mai departe, Belgia are nevoie de garanții ferme din partea tuturor celorlalte state UE că vor împărți răspunderea în cazul în care Moscova va apela la ea.
De asemenea, el dorește ca alte țări din blocul comunitar să promită că vor începe să exploateze activele rusești înghețate pe teritoriile lor.
El a avertizat la summitul de joi că, dacă aceste condiții nu sunt îndeplinite, va face tot ce îi stă în putere "din punct de vedere politic și juridic, pentru a opri această decizie".
Ce urmează?
Concluziile summitului de joi - adoptate de toate statele membre, cu excepția Ungariei, considerată cel mai apropiat aliat al Rusiei în blocul celor 27 de națiuni - au trebuit să fie diluate în lumina obiecțiilor formulate de Belgia.
Textul nu menționează direct împrumutul, invitând în schimb Comisia să prezinte "opțiuni de sprijin financiar" pentru Ucraina pentru 2026 și 2027 - care să fie prezentate liderilor la următorul summit din decembrie.
Cu siguranță, vor exista discuții îndelungate cu privire la textul cu litere mici al oricărei propuneri, avocații fiind pregătiți să îl analizeze cu atenție.
Un punct cheie de divergență ar putea fi condițiile în care Kievul poate cheltui în cele din urmă fondurile.
Franța insistă ca cea mai mare parte a fondurilor să fie destinată achiziționării de arme din Europa, în încercarea sa de a consolida industria de apărare a UE.
Deocamdată, Comisia a susținut acest argument, însă alte state membre insistă ca accentul să fie pus pe a permite Kievului să obțină ceea ce are nevoie pentru a lupta împotriva Moscovei, indiferent de proveniență.
Acest lucru ar putea contribui, de asemenea, la menținerea președintelui american Donald Trump de partea sa, prin pomparea unei părți din fonduri pentru achiziționarea de armament american.
De Max Delany
