Călin Georgescu, George Simion și Diana Șoșoacă, liderii curentului autodenumit “suveranist”, dar pe care numeroase personalități îl numesc ultra-naționalist sau chiar de extrema dreaptă, nu s-au sfiit să se inspire din comportamentul Mișcării Legionre, fondate în 1923 de Corneliu Zelea Codreanu, după cum explică dr. Marius Cazan, cercetător la Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel”.

“Există trimiteri atât din perspectiva imaginii și recunosc că în minte imaginea lui Călin Georgescu pe un cal alb, îmbrăcat într-un costum popular actualizat. Trimiterea istorică mă duce cu gândul la celebrul turneu electoral pe care Corneliu Zelea Codreanu îl face la sfârșitul anilor 1920 și începutul anilor 1930, un episod istoric bine documentat. Liderul Mișcării Legionare încearcă să capete notorietate după cum am spune astăzi, un turneu electoral prin care merge din sat în sat, apare așa din neant, pe un cal alb, îmbrăcat în costum popular, spune niște vorbe destul de sumare în fața unei audiențe care nu e prea antrenată politic, după care dispare așa cum a apărut, lasă auditoriul într-o oarecare mirare. Scopul acestor turnee electorale era acela de a câștiga notorietate, de a-și face prezența simțită în rândul comunităților”, explică Marius Cazan.

Dacă Mișcarea Legionară a obținut rezultate mai degrabă modeste în această perioadă, la ultimele alegeri din perioada interbelică, cele din decembrie 1937, Partidul Pentru Patrie – brațul politic al legionarilor – a obținut oficial aproape 16% din voturi, clasându-se pe locul trei după Partidul Național Liberal și Partidul Național Țărănesc. Potrivit unor istorici, legionarii ar fi obținut de fapt 22% și s-ar fi clasat pe locul 2, dar rezultatele alegerilor ar fi fost măsluite.

Dar cum se aseamănă în planul retoricii candidații “suveraniști” de azi cu legionarii interbelici?

“Am senzația că și la Georgescu și la Simion este prezent subiectul fricii față de străin. Evident, nu este formulat în felul acesta, ci este un sentiment pe care retoricile lor îl transmit, or tema asta este prezentă în toată comunicarea Mișcării Legionare din perioada interbelică. Străinul astăzi evident evreul sau comunistul evreu, cum era adesea prezent în retorica legionară, ci mai curând străinul de astăzi este identificat drept corporația, generic vorbind, care asuprește națiunea română, birocratul de la Bruxelles care gândește legi și directive care sunt impuse statului român în această retorică actuală.” este de părere Marius Cazan.

Discurs apologetic 

Chiar dacă antisemitismul nu mai apare direct în retorica lui Simion și Georgescu, imediat după invalidarea în luna octombrie de către Curtea Constituțională a candidaturii sale la președinție, Diana Șoșoacă s-a lansat într-o tiradă pe Facebook în care a exclamat: “Trăiască Legiunea și Căpitanul, omorâți de aceeași putere jidănească care a acționat și acum”, fapt pentru care a fost cercetată penal de Parchet pentru propagandă legionară, incriminată de Ordonanța de Urgență 31/2002.

Diana Șoșoacă este cercetată penal și pentru participarea pe data de 30 noiembrie, alături de persoane, la numai șase zile după primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale și în ziua în care începuse în Diaspora votarea în alegerile parlamentare, pentru participarea la parastasul de la Tâncăbești, locul unde a fost executat în 1938 la ordinul Regelui Carol al II-lea liderul Mișcării Legionare, Corneliu Zelea Codreanu. Acest parastas care se ține anual din 1990, a atras mai mulți participanți anul acesta și a intrat în atenția presei.

Pe lângă aceasta, chiar Simion și Georgescu, au făcut afirmații laudative la adresa Mișcării legionare, în timp ce senatorii AUR Sorin Lavric și Claudiu Târziu, intelectualii partidului, au ținut discursuri parlamentare în care au elogiat figuri din Mișcarea Legionară ca poetul Radu Gyr sau filosoful Mircea Vulcănescu, un membru al administrației conduse de Ion Antonescu între 1940 și 1944, ambii condamnați după 1945 pentru crime de război, iar apologia unor astfel de persoane este de asemenea incriminată de OUG 31/2002, la fel ca și negarea Holocaustului.

“Am impresia că în ultimii trei patru ani prezența cât se poate de directă și fără niciun fel de camuflaj a discursului apologetic este din ce în ce mai puternică. Iar explicația cred că ține de prezența în viața parlamentară și în actualitatea politică a partidelor de extremă dreapta care în mod evident încurajează pe aceia dintre membrii societății care au convingeri de acest fel să se exprime, să participe la astfel de manifestări într-un număr mai mare și să facă gesturi care sunt interzise de lege, cum ar fi salutul legionar”, spune Marius Cazan.