Fermierii s-au adunat cu tractoarele în fața sediului de la Strasbourg înainte de votul din forul european și au izbucnit în urale de bucurie când a fost anunțat rezultatul.

Cu 334 de voturi pentru și 324 împotrivă, europarlamentarii au decis să ceară instanței supreme a Uniunii Europene să stabilească dacă acordul este compatibil cu normele blocului. Curtea va trebui acum să evalueze contestația juridică, un proces care ar putea întârzia cu până la doi ani și chiar zădărnici un acord considerat piatra de temelie a eforturilor Bruxellesului de a deschide comerțul către noi piețe.

Cum s-a ajuns aici

După un sfert de secol de negocieri, ezitări și proteste, Uniunea Europeană și blocul Mercosur - Brazilia, Argentina, Paraguay și Uruguay - au bătut palma, pe 17 ianuarie, pentru unul dintre cele mai importante acorduri comerciale care ar urma să creeze cea mai mare zonă de liber schimb din lume, cu peste 700 de milioane de consumatori. Într-un context economic și geopolitic complicat, Uniunea Europeană a simțit nevoia acută de a-și diversifica partenerii comerciali. 

La nivel geopolitic, UE și Mercosur vor să arate lumii că resping protecționismul și că sunt deschise pentru afaceri și comerț pe baza unor reguli echitabile și standarde înalte. 

Impactul global asupra întregii economii a UE ar urma să ajungă la aproape 80 de miliarde de euro odată ce acordul va fi pus în aplicare integral, ceea ce ar înseamna o creștere de până la 0,05 % a PIB-ului global, potrivit estimărilor oficiale europene, și va reprezenta un impuls pentru economia UE.

Însă, dintre toate sectoarele pentru care acest acord ar urma să producă schimbări, agricultura pare să fie cel mai afectat.

Fermierii europeni se tem că vor plăti prețul acestui acord cu statele Mercosur. Mai concret, ei se tem că pe piața europeană vor intra alimente sud-americane mai ieftine, care, deși trebuie să respecte anumite standarde la intrarea în UE, sunt produse în condiții mult mai lejere din punct de vedere al mediului și al costurilor cu forța de muncă. Potrivit unei analize recente, marii perdanți ar fi producătorii de carne de vită, de pui, zahăr și, mai important pentru România, producătorii de cereale și miere.

Cum se poziționează România

La nivel oficial, România sprijină acordul comercial dintre Uniunea Europeană și statele din Mercosur, subliniind că viitorul competitivității economice a țării este strâns legat de capacitatea UE de a se consolida și de a-și extinde piețele, a spus premierul României, Ilie Bolojan, într-un interviu acordat RFI România.  

El a precizat că „acest acord nu este unul pe agricultură sau pe industrie, este un acord economic global care înseamnă că piețele mari se pun împreună, care va intra în vigoare treptat-treptat și care ar trebui să aibă un efect de sinergie, deci de dezvoltare. Pentru România lucrurile nu sunt foarte complicate, economia noastră este, într-o bună măsură integrată în cea europeană care funcționează ca o locomotivă pentru economia noastră”. 

Cu alte cuvinte, a explicat premierul român, dacă economia UE merge bine și exporturile și companiile românești, integrate în lanțurile valorice economice europene, vor merge mai bine.

Totuși, șeful Guvernului de la București a argumentat că există și riscuri, nu doar oportunități, când vine vorba despre acest acord. Iar unul dintre riscuri privește agricultura, unde țările din America Latină au „o componentă de agricultură industrială importantă care le permite să aibă oferte competitive pe plan global”.

Pe de altă parte, nemulțumirile agricultorilor români față de acordul UE cu Mercosur nu au întârziat să apară. 

De exemplu, Asociația Crescătorilor de Albine din România (ACAR) explicat că, în varianta acordului care a ajuns la Parlamentul European, 45.000 de tone de miere din statele Mercosur ar urma să intre pe parcursul a cinci ani în UE, reprezentând 10% din consumul anual total de miere din UE. 

ACAR amintește că apicultorii români se confruntă deja cu costuri mai mari de producție, dar și cu pierderi din cauza schimbărilor climatice și presiune pe prețuri cât mai mici. Iar în contextul în care pe piața europeană ar putea ajunge cantități suplimentare de miere ieftină, de calitate îndoielnică, ar putea duce la o scădere și mai mare a prețurilor. 

De aceea, atât ACAR cât și Asociația Europeană a Apicultorilor (EBA) cer ca orice majorare a cantității de miere importată să fie depindă de implementarea unui sistem de control și trasabilitate.

Așa cum subliniază Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (Forumul APPR), consolidarea poziției globale a UE nu ar trebui să se facă prin slăbirea propriilor sectoare strategice, iar agricultura „nu trebuie să devină moneda de schimb a unor compromisuri comerciale insuficient calibrate”.

Mai mult, Forumul APPR explică de ce, în opinia lor, impactul acordului nu se oprește la carne sau produse procesate. Potrivit reprezentanților agricultorilor români, reducerea capacităților interne de creștere a animalelor ar diminua cererea pentru cerealele utilizate ca furaje, afectând indirect sectorul cerealier românesc. De aceea, explică ei, de ce un astfel de acord comercial „poate genera efecte în lanț, care se resimt pe întregul sistem agroalimentar”.

Perspectiva sud-americană: Nu e totul chiar roz 

Nici peste ocean entuziasmul nu este unanim. Analizele jurnaliștilor arată că țările sud-americane se tem că vor rămâne o simplă „fermă” pentru Europa, suportând materie primă în schimbul produselor industriale, blocandu-se propria industrializare. 

În loc să dezvolte tehnologii și industrii cu valoare adăugată, aceste economii ar putea deveni și mai dependente de exportul de soia, carne și minereuri, importând în schimb mașini și tehnologie europeană. Mai mult, sindicatele sud-americane se tem că produsele industriale europene vor distruge micile fabrici locale. Astfel, acordul pare să fie un câștig pentru marile corporații de pe ambele continente, dar o pierdere pentru micii producători și pentru mediu.

Ce se întâmplă acum

Deocamdată, acordul a fost trimis la Curtea de Justiție a UE care va trebui să verifice dacă acordul poate fi aplicat în mod legal înainte de ratificarea completă de către toate statele membre și dacă dispozițiile sale ar restricționa capacitatea UE de a stabili politici în domeniul mediului și al sănătății consumatorilor.

Între timp, unele voci spun însă că este posibil ca acordul să meargă mai departe chiar și printr-o forțare a aplicării tratatului. UE și statele Mercosur ar putea aplica fi aplicat cu titlu provizoriu încă din luna martie, a declarat un diplomat al UE pentru Reuters.

Ministrul român al Agriculturii, Florin Barbu, a declarat recent că acordul UE-Mercosur, deşi semnat, nu va produce efecte până când nu se va pronunţa Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. El consideră că o eventuală forţare a ratificării şi aplicării lui va face ca lucrurile să degenereze la nivelul Comisiei Europene și ar putea duce până la o moțiune de cenzură împotriva președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în Parlamentul European.

Un material realizat de Gabriela Gârjoabă și Tudor Pană