Cu programul „ReArm Europe/Readiness 2030”, Uniunea Europeană își propune să devină autonomă militar, în contextul incertitudinilor geopolitice și al amenințărilor din est. Pentru România, aceasta este o șansă – dar și o responsabilitate uriașă – de a-și consolida poziția în NATO și UE, mai ales în zona strategică a Mării Negre.

După o criză politică fără precedent, cu alegeri amânate și un an electoral prelungit, venirea la Palatul Cotroceni a unui președinte pro-european redeschide direcția strategică spre Vest. Miza: transformarea de la simplu beneficiar de securitate la furnizor de capacitate militară regională.

Președintele Nicușor Dan a subliniat necesitatea ca România să își crească progresiv cheltuielile militare până în 2032 pentru a face față provocărilor de securitate care se profilează pe termen lung.

„Deci, în primul rând că pentru moment este o propunere pe care România o susține, pentru că este interesul României ca toată Europa să se să cheltuiască și să producă uniform, echipamente militare. Discuția o să fie la summitul NATO, o să fie practic singura discuție de la summitul NATO de la Haga de peste trei săptămâni și în ipoteza în care această chestiune devine obligație pentru toate statele membre, ea va fi 3,5% cheltuieli militare, așa cum noi avem 2,3% în momentul ăsta, plus 1,5% cheltuieli pentru infrastructura conexă”, a explicat Nicușor Dan, într-o declarație făcută jurnaliștilor aflați, pe 3 iunie, în fața casei sale.

Încă din timpul campaniei electorale, Nicușor Dan a vorbit despre un plan de creștere a bugetului militar până la 3,5% din PIB în următorii cinci ani, iar acest lucru să se întâmple în paralel cu reformarea armatei și dezvoltarea capacităților interne de producție.

Prin Readiness 2023, România poate împrumuta până la opt miliarde de euro.

Cât investește România în apărare?

Din 2023, România alocă circa 2,3% din PIB.

În schimb, Polonia este campioana reînarmării. Alocă 4,7% din PIB și are ca obiectiv să devină cea mai mare forță terestră din Europa.

Cât despre Grecia, aceasta se află în fața celei mai mari reforme a armatei din istoria modernă. 25 de miliarde de dolari alocă autoritățile elene pentru o Grecie „puternică, stabilă și independentă”, după cum a spus premierul Kyriakos Mitsotakis.

Ce este Readiness 2030?

Într-o Europă confruntată cu războiul din Ucraina, impredictibilitatea partenerului transatlantic și spectrul unei confruntări directe cu Rusia, Uniunea Europeană a lansat un plan ambițios de apărare, urmând să aloce 800 miliarde de euro în următorii 10 ani. Este cel mai mare plan de după Războiul Rece.

„Ne aflăm într-o eră a reînarmării. Europa este pregătită să crească masiv cheltuielile de apărare pentru a răspunde la urgența pe termen scurt de a sprijini Ucraina, dar și pentru a adresa nevoia pe termen lung de a ne asuma mai multă responsabilitate pentru propria noastră securitate europeană”, a spus președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Planul de reînarmare a Europei „ReArm Europe – Readiness 2030” va permite efectuarea acestor cheltuieli, structurate în jurul următorilor piloni, potrivit Cartei albe pentru apărarea europeană:

• Deblocarea utilizării fondurilor publice și domeniul apărării la nivel național (Deblocarea utilizării fondurilor publice în domeniul apărării la nivel național)
• Un nou instrument dedicat Acțiunilor pentru securitatea Europei (SAFE) (Având în vedere circumstanțele actuale excepționale, Comisia va colecta de pe piețele de capital până la 150 de miliarde EUR, aplicând abordarea sa de finanțare unificată deja bine stabilit)
• Valorificarea posibilităților oferite de Grupul BEI și mobilizarea capitalului privat prin accelerarea uniunii economiilor și investițiilor