Bucureşti - Armata Română a primit până în prezent 94 de transportoare Piranha şi urmează ca, până la finele anului, Uzina Mecanică Bucureşti (UMB) să livreze alte 47 de unităţi, a declarat pentru AGERPRES, directorul general al UMB, Mihai Rafiu.

         Acesta a subliniat că proiectul, care este unul de durată şi în care sunt implicate şi alte firme româneşti, a dat un suflu nou uzinei iar ţări NATO din vecinătatea noastră şi-au exprimat interesul faţă de transportoarele Piranha.

         ''Noi am produs întreaga familie a transportoarelor Piranha 5 până acum. Mă refer la maşina de luptă şi de transport trupe, cum este denumită de către Armată- APC 5; Command Post-ul, care are rolul de a face legătura între toate tipurile de maşini de luptă Piranha şi celelalte maşini de care dispune Armata Română şi nu numai Armata Română. Am făcut Recovery, este un Piranha care merge în câmpul tactic sau de luptă pentru a scoate rapid din zona de conflict o maşină de luptă avariată. MEDEVAC este un alt blindat, care are rolul de a salva vieţi omeneşti şi nu numai. Şi CBRN, care are rolul de creştere a nivelului de protecţie medicală împotriva efectelor agenţilor CBRN (Chimici, Biologici, Radiologici, Nucleari), o maşină complexă, dotată inclusiv cu o dronă, care merge în câmpul minat şi transmite informaţii'', a mai spus Rafiu.

         El a arătat că în procesul de asamblare s-au implicat şi firme româneşti printre care Elmet, o filială a firmei Elbit, CSR, Interactive, Pro Optica iar forţa de muncă este asigurată preponderent de Uzina Mecanică Bucureşti, care are 110 oameni la ora actuală în acest joint-venture, şi de la General Dynamics European Systems România.

         Rafius spune că în strategia UMB există şi intenţia de export, semnale venind de la ţări NATO din vecinătatea României, dar prioritară este satisfacerea cerinţelor Armatei Române, cel mai probabil în condiţii de export G2G.

         În 2024, Ministerul Apărării a primit cel mai mare buget din ultimii 30 de ani, din care cel puţin 20% este dedicat achiziţiei de echipamente noi. În România, începând cu 2023, MApN are alocat, conform Legii Bugetului, un procent de 2,5% din produsul intern brut, cu 0,5% mai mult decât în anii anteriori. Din 2016, România a alocat bugetului Apărării 2% din PIB, conform înţelegerii membrilor Alianţei Nord Atlantice.

         România este direct interesată ca pe teritoriul naţional să existe capacităţi industriale care să poată asigura producerea de tehnică militară modernă, este una din concluziile Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), reunit joi, care a abordat şi subiectul luării unor măsuri suplimentare de descurajare şi combatere a ameninţărilor de securitate.