După mai bine de 10 luni de la intrarea în vigoare a acestei directive, în România sistemul există sau aproape există, în sensul că sunt județe în care au fost instalate containere speciale pe străzi, dar nu peste tot. 

Sunt multe locuri unde hainele vechi sunt preluate de la români prin intermediul campaniilor derulate de autoritățile locale, operatorii de salubritate sau asociații sau ajung la groapa de gunoi. Pentru achiziția de containere - prețul pentru unul singur pornind de la 4.000 de lei, primăriile încă mai caută fonduri și furnizori.

Românii aruncă anual aproximativ 160.000 de tone de deșeuri textile, arată datele Asociației Română pentru Reutilizare și Reciclare Textile. Am ajuns aici pentru ca fast fashion-ul a scurtat definitiv viața hainelor. 

Așa numita „modă rapidă”, care a ajuns recent chiar „foarte rapidă” descrie producția de îmbrăcăminte ieftină, de calitate inferioară, care imită creațiile celebre ale brandurilor de modă și ale designerilor independenți. Dacă Zara sau H&M lansează în medie cam 20 de colecții pe an, platformele de shopping chinezești sau turcești vin cu peste 800. În medie, durează între 3 și 10 zile între momentul în care un anumit produs e în trend, până când ajunge să fie disponibil și pe Shein și, ulterior, și Temu.

Cu tendințe mereu noi, la prețuri mici, mărcile de fast fashion încurajează consumatorii, de cele mai multe ori prin rețelele de socializare, să cumpere în mod continuu, din ce în ce mai multe haine. În consecință, achizițiile anterioare, purtate poate de câteva ori, ajung la groapa de gunoi sau sunt arse. 

Românii - printre primii la fast fashion, printre ultimii la reciclare

9 din 10 români cumpără cel puțin un articol din categoria modă în fiecare lună - arată datele unui studiu. În acest context, Asociația Română pentru Reutilizare și Reciclare Textile subliniază faptul că procentul de colectare ar putea crește de la 10% la peste 25% după dezvoltarea, implementarea și folosirea de către populație a unui sistem de colectare selectivă. 

Recent, au apărut și câteva statistici despre cât de multe textile uzate au dus românii la reciclat în primele 9 luni ale anului. În județul Buzău, spre exemplu, 80% dintre primării colectează deșeuri textile prin intermediul containerelor, ceea ce duce la o cantitate lunară de 200 de tone. 

„Toată lumea colectează textile. Chiar dacă se face colectare, din păcate nu ai unde să le reciclezi, sunt foarte puțini reciclatori. (...) Hainele bune sunt împachetate și trimise în alte locuri, spre exemplu Pakistan. Cele rupte, deteriorate, dar nu contaminate, sunt tocate și se fac lavete, iar cele murdare, contaminate se valorifică termic, spre fabricile de ciment”, susține, directorul executiv al ADI Eco Buzău, Mircea Sendruc.

În Cluj-Napoca se colectează separat deșeurile textile. Anul acesta, primăria municipiului a strâns de la populație peste 147 de tone de articole textile, care, altfel, ar fi ajuns la gunoi.

Informațiile sunt însă doar fragmentate, este mai dificil să avem o imagine de ansamblu asupra gradului total de reciclare în România.

Industria textilă: sus, în topul poluatorilor

Potrivit statisticilor, industria textilă în UE are, în medie, al patrulea cel mai mare impact asupra mediului și al schimbărilor climatice, după industria alimentară, construcțiile de locuințe și transporturi. 

Mai mult, este al treilea sector în ceea ce privește consumul și risipa de apă, iar potrivit Organizației Națiunilor Unite, pentru o singură pereche de blugi, sunt necesari 8.000 de litri de apă (cât bea o persoană în aproximativ 7 ani), în vreme ce pentru un tricou se irosesc 3.000 de litri de apă.

Aceeași industrie a textilelor, ocupă și un nefericit loc 5 din punct de vedere al emisiilor de gaze cu efect de seră. Conform unui raport al Agenției Europene de Mediu, achizițiile de produse textile în UE în 2022 au generat aproximativ 355 kg de emisii de CO2 pe persoană, echivalentul a 1.800 de kilometri parcurși cu o mașină standard pe benzină.

La nivel UE, peste 5,8 milioane de haine sunt aruncate anual, ceea ce înseamnă 11,3 kilograme de persoană. Dintre acestea, foarte puține ajung să fie reciclate.

Cifrele ne mai spus că în fiecare secundă echivalentul unui camion plin cu haine este incinerat sau ajunge la groapă de gunoi, ceea ce înseamnă că mai puțin de 1% din hainele uzate sunt reciclate pentru a se produce haine noi. Restul ajunge pe câmpurile din Europa sau este exportat în Asia.

Poliesterul nostru cel de toate zilele

Inventate în anii ‘40, cu un avânt remarcabil în anii ‘70, nailonul și poliesterul au devenit în 2007 principala fibră folosită la nivel global în industria textilă. De atunci, peste jumătate din materialele utilizate pentru fabricarea hainelor sunt din plastic. Și pentru că și greu de controlat, fast fashion-ul vinde astăzi, de cele mai multe ori online, îmbrăcăminte confecționată exclusiv din poliester, susține și analistul economic Adrian Negrescu:

„Da, se pune problema de calitate, dar cred că trebuie să fii foarte atent când te uiți la aceste oferte, mai ales de pe site-urile din China, să vezi exact. De exemplu, la tricouri, dacă sunt au măcar o urmă de bumbac în ele și nu sunt doar din poliester. Dar să te uiți foarte mult la specificații, pentru că specificațiile îți spun foarte multe lucruri legat de produsele respective. Vestea bună e că inclusiv acești producători și comercianți chinezi, de voie, de nevoie, au fost împinși de la spate să ofere mai multe amănunte legat de produsele lor și față de acum 3-4 ani, când era într-adevăr o aventură, era un fel de, de cum se spune, de vânătoare cu multiple riscuri să cumperi de pe un site din China. Acum ai acces la niște informații legate de produs, care îți dă o anumită perspectivă și te ajută să iei o decizie de achiziție sau nu”, spune el.

La modă, dar prietenoși cu planetă. Se mai poate?

Declarativ, da. Cel puțin acesta este demersul pe care și-l asumă producătorilor de modă, fie ea tradițională sau rapidă. Inițiază campanii de colectare în magazine, acordă reduceri dacă aduci haine vechi înapoi, folosesc materiale sustenabile. Separat, dezvoltatorii platformelor de fashion precum Shein și Temu - despre care studiile arată că vând produse care conțin niveluri ridicate de substanțe periculoase, au parte de controale din partea autorităților de reglementare pentru impactul lor asupra mediului, ei fiind acuzați inclusiv de poluare, utilizarea de substanțe chimice periculoase și promovarea modei rapide.