Analyst: Ukraine-Krieg wird Auswirkungen auf rumänische Europawahlen haben

Rumänien hat es bisher geschafft, alle kritischen Momente, die durch die Auswirkungen der russischen Aggression gegen die Ukraine verursacht wurden, zu überwinden und das Land zu unterstützen.

Translate

spinner.loading

spinner.loading

România a reuşit, până acum, să depăşească toate momentele critice provocate de repercusiunile agresiunii ruseşti asupra Ucrainei şi să sprijine această ţară.

         Analistul politic Cristian Pîrvulescu spune că războiul hibrid pe care Rusia îl duce deja de mai bine de un deceniu împotriva democraţiei şi drepturilor omului în România a avut un impact important asupra stării de spirit a populaţiei.

         "Chiar dacă opinia publică românească nu a devenit majoritar anti-ucraineană, aşa-zisa oboseală a războiului, acest eufemism care acoperă operaţiunea de propagandă rusească, a cuprins deja o bună parte a populaţiei. Mesajele anti-ucrainene, dublate de cele anti-europene şi anti-americane, abundă pe reţelele sociale, de cele mai multe ori în forme adaptate imaginarului colectiv românesc. Deja, aşa cum s-a văzut în cazul mişcărilor fermierilor, de aici sau de aiurea, mesajul anti-ucrainean a fost promovat către publicul larg, iar ideea că ucrainenii profită de înlesnirile oferite de UE a fost, pe metoda fake-news, promovată ca un adevăr absolut, deşi nu există nicio dovadă în acest sens. Iar aceste dezinformări circulau deja de ceva vreme, aşa cum au circulat şi alte dezinformări, precum cele privind canalul Bîstroe, situaţia bisericilor româneşti şi a limbii române din Ucraina şi multe altele. Este deci de aşteptat ca alte acţiuni de acelaşi tip, poate chiar campanii de dezinformare structurate, să fie folosite cu şi mai multă vigoare pentru a slăbi din ce în ce mai mult susţinerea românilor pentru Ucraina şi pentru a creşte şansele partidelor anti-ucrainene, deci direct sau indirect pro-ruse, în alegerile ce urmează", a argumentat el.

         În ceea ce priveşte solidaritatea cetăţenilor europeni faţă de Ucraina, el admite că procentul a scăzut iar evenimente precum protestul fermierilor au şi ele un impact care va fi măsurat cel mai probabil la alegerile europene din 9 iunie.

         "Efectele cumulate ale inflaţiei, situaţiei geopolitice, crizelor sociale mai mult sau mai puţin stimulate, ale diferitelor teorii ale conspiraţiei şi ale intoxicărilor de tot felul care vor prospera în anul electoral pot avea o influenţă asupra unei părţi a electoratului", a mai spus politologul.

***    Războiul şi apărarea, considerate teme prioritare pentru guvern de doar 3% din români, în perspectiva alegerilor europarlamentare

         Veniturile sunt principala preocupare a românilor (21%), în timp ce războiul şi apărarea sunt considerate prioritare de doar 3% din români, potrivit unui sondaj CURS dat publicităţii la 31 martie.

         Întrebaţi care sunt principalele probleme ale ţării care ar trebui abordate cu prioritate de Guvern, 21% dintre cei chestionaţi au indicat veniturile (pensii, salarii), nivelul de trai, 10% - sănătatea, spitalele, 10% - corupţia, hoţia, pensiile speciale, 10% - inflaţia, preţurile, 9% - economia, industria, 8% - locurile de muncă, 6% - educaţia, 4% - drumuri, infrastructură, autostrăzi, 3% - siguranţa cetăţeanului, drogurile, 3% - războiul, apărarea, 2% - clasa politică, conducerea, 1% - agricultura, 5% - altele, iar 8% nu ştiu sau nu au răspuns.

         Directorul INSCOP, Remus Ştefureac, spune, referindu-se la o cercetare dată publicităţii la 23 aprilie, că "aproape 60% dintre români declară că se vor prezenta la alegerile europarlamentare şi locale din 9 iunie. (...) tinerii par în continuare ceva mai puţin mobilizaţi pentru a participa la exerciţiul civic al votului. De asemenea, corelat cu nivelul mai scăzut de mobilizare a tinerilor, observăm că votanţii AUR sunt mai puţin mobilizaţi decât votanţii PSD sau ai Alianţei Dreptei Unite - care sunt în acest moment cei mai siguri de faptul că se vor prezenta la vot. În ceea ce priveşte intenţia de vot, constatăm o creştere a procentului pentru Alianţa PSD - PNL şi scăderi importante în cazul AUR şi al SOS România care pierd cumulat în ultima lună aproximativ 6 procente de la 27% la 21% (minus 4 procente în cazul AUR şi minus 2 procente în cazul SOS România). Reactivarea temerilor românilor faţă de război, dar şi apropierea momentului alegerilor care pune votanţii în faţa unor alegeri responsabile este posibil să fi contribuit la această tendinţă negativă pentru cele două formaţiuni."

***    Conflictul din Ucraina a adus fermierilor români pierderi de miliarde de euro şi compensaţii minime

         Războiul din Ucraina a adus dezechilibre puternice în sectorul agricol românesc, însă cele mai importante au fost consemnate pe piaţa cerealelor. Fermierii români au resimţit din plin aceste dezechilibre, confruntându-se cu o concurenţă neloială din partea produselor ucrainene, preţuri derizorii la cereale, pierderi de miliarde de euro, compensaţii minime din partea UE şi multe constrângeri date de legislaţia europeană.

         "Pe schemele directe de ajutor pe care le-a oferit Uniunea Europeană, România a beneficiat de compensaţii de până într-o sută de milioane de euro. Noi estimam anul trecut că înregistram deja pierderi de 3 miliarde de euro. Bineînţeles că această cifră s-a multiplicat în ziua de astăzi şi nici nu mai o putem contoriza. Deci, ajutoarele au fost până în 100 de milioane de euro, iar compensaţiile anului trecut putem spune că nu au depăşit 10% din pierderile fermierilor români, pe cifrele pe care le-a cuantificat Comisia Europeană, deşi realitatea era cu totul alta", a declarat pentru AGERPRES Marius Micu, vicepreşedinte al unei organizaţii agricole.

          Portul Constanţa a stabilit în 2023 un nou record în ceea ce priveşte exporturile de cereale, cu o cantitate de 36 milioane de tone, în creştere cu 50% comparativ cu 2022, iar cerealele ucrainene au fost responsabile pentru aproximativ 40% din volumul total. Pe parcursul anului trecut, Ucraina a expediat aproximativ 14 milioane de tone de cereale prin portul Constanţa, în creştere de la o cantitate de 8,6 milioane de tone pe întreg parcursul anului 2022.

***    În pofida războiului, recesiunea a fost evitată în 2022 şi 2023   

         În pofida războiului de la graniţele UE, cele mai multe economii europene, inclusiv cea românească, au reuşit să evite recesiunea în 2022 şi 2023, România rămânând în teritoriu pozitiv cu dinamica PIB şi pentru că beneficiază de resurse europene substanţiale, a declarat, pentru AGERPRES, preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu.

         "(...) este  proeminentă "criza costului vieţii", fără precedent în ultimele decenii. Această criză s-a văzut în nivelul mult crescut al inflaţiei în ultimii ani, în preţuri la alimente şi facturi la energie, turbulenţe pe pieţele mondiale ale produselor de bază. Ca şi alte ţări, România a fost afectată sever şi găsim aici o explicaţie pentru limitarea unor adaosuri comerciale la unele alimente şi plafonarea tarifelor la energie. (...) România a rămas în teritoriu pozitiv cu dinamica PIB şi pentru că beneficiază de resurse europene substanţiale. Investiţiile din bani europeni au fost anual peste 3% din PIB. La aceste investiţii se adaugă cele din fonduri proprii (ce includ împrumuturi), care au depăşit 2% din PIB în 2023", a explicat Daniel Dăianu.