Invazia Rusiei în Ucraina a șubrezit infrastructurile logistice ale continentului. Rutele comerciale tradiționale din Marea Neagră au devenit zone de risc, iar blocajele au generat unde de șoc în economia globală: de la criza cerealelor, la fluctuațiile prețurilor la energie.

În acest climat, „reconfigurarea traseului” a devenit obligatorie. Soluția propusă de Bruxelles a fost un acord strategic între România, Grecia și Bulgaria menit să accelereze dezvoltarea, modernizarea și interoperabilitatea infrastructurii de transport pe axa Nord-Sud a Europei.

Prezent la București, la evenimentul Romania Government Roundtable “South-east Europe's Next Leap Forward” inițiatorul acestui demers, comisarul european pentru transport sustenabil și turism, Apostolos Tzitzikostas a spus că „acest coridor reprezintă coloana vertebrală a rezilienței Europei în contextul actual”, punctând că „investițiile vizează conectivitatea Nord-Sud, mult timp neglijată în favoarea axei Est-Vest”.

Conectarea a două mări și un fluviu

Acordul nu este doar o declarație de intenție, ci vine cu un plan de acțiune concret care vizează:

• Crearea Platformei Coridorului Marea Neagră – Marea Egee (BACP): Este un document de cooperare tehnică și scopul este de a oferi orientări strategice comune și de a alinia planurile naționale de investiții pentru a atrage mai eficient fonduri europene, în special prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei pentru perioada 2028–2034.
• Dezvoltarea infrastructurii rutiere și feroviare: Planul include modernizarea a trei axe principale de la sud la nord, inclusiv legături precum Salonic – București și Atena – Sofia – Vidin – Calafat către Europa Centrală.

• Noi conexiuni peste Dunăre: Documentul și planul de acțiune aferent vizează construcția a trei noi poduri peste Dunăre, inclusiv un nou pod strategic între Giurgiu și Ruse, esențial pentru eliminarea actualelor „gâtuiri” logistice de la frontieră.

• Reducerea timpilor de transport, creșterea schimburilor comerciale și securizarea rutelor logistice în regiune.
• Mobilitate militară: Coridorul are și o componentă de securitate, facilitând deplasarea rapidă a trupelor și echipamentelor între NATO și statele partenere

Logica economică a „coloanei vertebrale” Nord-Sud

Din punct de vedere economic, coridorul vertical este conceput pentru a elimina „gâtuirile” (bottlenecks) care frânează dezvoltarea regiunii. În prezent, transportul de mărfuri din sudul către nord-estul Europei este lent și costisitor. Datele oficiale arată că transportul feroviar de marfă în regiune este mult sub media europeană ca viteză și eficiență, arată datele Eurostat privind transportul de mărfuri pe calea ferată.

Pentru România, avantajele sunt evidente. Portul Constanța a atins limite istorice de operare în ultimii ani, preluând o mare parte din exporturile ucrainene în cadrul inițiativei „Culoarele de solidaritate”. O legătură feroviară și rutieră de mare viteză cu porturile grecești oferă o alternativă vitală, ocolind strâmtorile Bosfor și Dardanele, adesea congestionate și vulnerabile la decizii geopolitice externe Uniunii.

Specialiștii în macroeconomie subliniază că investițiile în infrastructura majoră au un efect de multiplicare uriaș. Fiecare euro investit în rețeaua transeuropeană generează beneficii economice indirecte pe termen lung, stimulând crearea de locuri de muncă, atragerea de investiții străine directe de-a lungul coridorului și integrarea întreprinderilor mici și mijlocii în lanțurile valorice europene.

„Dubla utilizare”: Securitatea care tractează economia

Mai bine reformulam asa: Comisarul european pentru transport durabil a mai explicat și că.există o legătură directă dintre mobilitate și securitate. Axa Grecia-Bulgaria-România are o funcție critică de dual-use - adică infrastructură cu dublă utilizare, atât civilă, cât și militară. 

„Conectarea Mării Egee cu Marea Neagră și, de acolo, cu Moldova și Ucraina spre est și cu Europa Centrală spre vest, va permite țărilor noastre nu numai să se conecteze mai bine, ci va permite Europei să se asigure că, prin această axă, nu doar poate consolida piața unică, ci, simultan, poate aborda problemele de securitate cu seriozitate și eficacitate”, a spus recent, la Forumul The Economist de la București, comisarul european Apostolos Tzitzikostas.

Aceste considerente de securitate funcționează ca un motor pentru dezvoltarea economică civilă. Banii care construiesc viaducte pentru securitatea flancului estic facilitează, a doua zi, tranzitul camioanelor cu bunuri comerciale către piețele globale.

„Prin urmare, este vorba despre o axă care consolidează economia, îmbunătățește mobilitatea și, în același timp, sporește nivelul de securitate al Europei”, a adăugat Tzitzikostas.

Provocările românești: Poate Bucureștiul să livreze la timp?

Pentru ca axa verticală Marea Egee - Marea Neagră - Ucraina să devină funcțională în parametrii descriși de Tzitzikostas, Bucureștiul, Sofia și Atena trebuie să își sincronizeze nu doar declarațiile politice, ci și graficele de execuție a lucrărilor.

Axa verticală oferă României șansa istorică de a ieși din periferia logistică a Europei și de a deveni un nod esențial în care comerțul se intersectează cu securitatea.

Dar istoricul României în absorbția fondurilor europene pentru marea infrastructură este marcat de întârzieri cronice, licitații contestate și slaba capacitate administrativă a companiilor de stat. Iar dacă mai punem la socoteală și instabilitatea politică, ecuația se complică și mai mult.

Un articol de Gabriela Gârjoabă și Andrei Giura